Transcript automat AI:
SPEAKER 1 - Valeriu Tabără
Dar înainte de asta, există o altă problemă.
Aș vrea să vă spun, ministru, bine ați venit.
Cred că e o primă întâlnire aici la noi, la Academie.
Și așa cum ne-am obișnuit de alte, și alianța dintre structurile profesionale își are sediu aici la noi.
Și atunci când sunt probleme, am rămas deschiși și vom rămâne deschiși pentru orice dezbatere care privește agricultura și problemele de agricultură, de relaționare în agricultură, de legislație, fără niciun fel de probleme.
Nici de intervenit ca să fim, știu eu, să denaturăm sau să deturnăm anumite puncte de vedere pe care vi le faceți.
Vom răspunde însă prezent atunci când suntem întrebați.
Deci când suntem întrebați, o facem până niciun fel de reținere și ne bucur întotdeauna faptul că suntem, în ultimul timp, întrebați despre discuit, nedezmiriștit.
În anul acesta ne costă rapița.
Ne putea costa foarte bine și grâu, și orzul, dacă n-ar fi venit ploilea asta de toamnă.
Știu ce spun!
Bat țara în lung și în lat.
mergând că vreau să particip la întâlnirile din stațiunile noastre și este o problemă pe care ne-am spus-o încă de când s-a început discuția pe PNSS să nu exagerăm anumite lucruri.
Am fost împreună cu domnul Jelev și participăm de câțiva ani buni la cele mai mari forum științifice internaționale.
Acum am fost la Sania în China, care este al doilea forum după forumul științific
mondial al Academiilor de Știință.
Și-aș vrea să vă spun că baza pentru viitor nu cred că se discută în lumea politică și în lumea Parlamentului European, ci acolo.
Pentru că marea majoritate a statelor privesc anumite lucruri cu totul și cu totul altfel, ca strategie.
Eu mă bucur că ați ales azi acest și vă spun bine ați venit.
aici la noi și ori de câte ori va fi nevoie și de puncte de vedere și de sprijin pentru reuniuni, pentru dezbateri, vă vom sta la dispoziție cu atât mai mult cu cât vreau să vă spun că înțelegem eforturile Ministerului și chiar să fac eforturi pe anumite domenii ca să le putem, sau împreună să putem ajunge la rezultate palpabile.
Eu repet ceea ce spuneam și ieri la Academia Română și repet de multe ori și la întâlniri, probabil că o să am o întâlnire și cu actualul prim-ministru, am avut cu postul prim-ministru, am spus-o public de mai multe ori, o spun și acum, o spun în prezența dumneavoastră, mai ales că sunteți economiști, dincolo de ce știm noi sau percepția noastră ca agronom numai, niciodată în istoria României, repet, niciodată,
Agricultura n-a fost atât de costițitoare pentru o economie ca azi.
Niciodată.
Și eu nu mă refer aici la balanța comercială pe produse agroalimentare.
Mă refer la ceea ce se discuta încă din 1929, cu ce înseamnă dezvoltarea Monteșaval de agricultură.
Nu o să putem face față mai departe, dacă aceste chestiuni nu o să le putem rezolva.
Nu mai vorbesc de sistemele de credite agricole, de sisteme de creditare, de finanțare, pe care va trebui să le regândim altfel.
Eu am mari rețineri și o spun cu voce tare, am avut pentru că am scris, primit scris, față de ce înseamnă, hai să mai spun, creditele acelea dincolo de bănci.
Eu am rețineri pentru că au avut rețineri și alții care nu m-au lăsat ca ministru să dau garanții, mai ales pe fonduri europene.
Mă opresc aici și, dacă va fi nevoie, vă stăm alături.
Încă o dată bine.
SPEAKER 4 - Florin Barbu
Mulțumim, domnul președinte.
Bine v-am găsit.
Vă mulțumim mult pentru că ne-ați oferit această sală foarte frumoasă pentru a avea o dezbatere corectă.
În primul rând vreau să fac un anunț cu acordul dumneavoastră ca stațiunea de la Lovrin să devină centrul național de cercetare-dezvoltare pentru NGT. Spun acest lucru pentru că am prins în buget forme de finanțare astfel încât să transformăm stațiunea de la Lovrin în centrul național de cercetare-dezvoltare.
Dacă sunteți de acord cu acest lucru, Ministerul Agriculturii, așa cum spuneați și dumneavoastră,
Este foarte costisitor și agricultura este foarte costisitoare. În momentul de față, Ministerul Agriculturii a ajuns la peste 2% din PIB-ul României și consider că de anul viitor sper să atingem o țintă mult mai mare din PIB-ul României ca procent.
Dacă sunteți de acord, veți primi finanțarea necesară pentru ca stațiunea să devină cel mai important
lucru din România, stațiunea de cercetare, dezvoltare a noilor tehnici genomice NGT.
SPEAKER 1 - Valeriu Tabără
Este propunerea să transformăm stațiunea Lovrin împreună cu Oradea și cu posta Stațiunei de Pagesti-Mișoara în Stațiune Institut pentru Biotehnologie în Agricultură.
Eu mărturisesc că inițial am vrut să schimb titlul sau denumirea pentru că e un domeniu formidabil.
Este bine ce ne propuneți și vreau să vă spun că vă dau dreptate pentru ceea ce înseamnă înființarea de laboratoare.
Trebuie gândită însă foarte bine toată treaba cu laboratoarele.
Eu am vizitat laboratoare în Europa în momentul în care a fost problema ONG-urilor.
Lituania, Polonia, Germania... În Franța n-am fost, dar am fost în Spania, tot așa le-am văzut.
Dar culmea este că, de exemplu, în România nu există două tipuri de laboratoare.
Primul, cele de ampreientare genetică, în care să ne protejăm creațiile, și nu mai creațiile, o să vedea și în viticultură, pomicultură, ce se întâmplă.
Și a doua, determinarea rezidilor.
Noi, ca să facem acea experiență cu nicotinoidele și să fim siguri că rezultatele sunt cele care trebuie să fie acceptate obligatoria, trebuie să ne ducem în Germania și în Franța, în laboratoare care să fie atestate de către Uniunea Europeană.
Nu simplu l-am atestat de nu știu mai cine.
Și Bulgaria, un laborator, dar merge pân' la trei cifre după zero.
Francezii merg la patru, respectiv nemții la patru.
Abia atunci te așezi pe parametrii pe care fixează Uniunea Europeană pentru anumite chestiuni, cum sunt nicotinoidele sau produsele apicole.
Vorbesc, sunt și altele.
Chestiunea aceasta nu are România.
și chiar la laboratoare extrem de bine dotate de la universități sau cel pe care îl are doamna ministru Andronescu, eu le-am văzut pentru că am căutat în România să facem treaba aceasta, nu au, deși sunt extrem de bine dotate, nu au certificarea și...
ceea ce înseamnă acreditarea europeană, nu cea națională.
Doi, chiar dacă există discuții și probabil că vor reveni discuțiile, agricultura de care vorbim noi că este naturală nu se va putea face fără cercetările astea.
Ea nu iese din calcul.
Ori folosim pesticide și le folosim la negru și atunci vorbim de produse de un alt mic tip,
Ori vorbim de ceea ce înseamnă organisme curate.
Și dacă vreți, eu vă dau două exemple pe care le urmez de an de zile, pentru că eu am avut de ales.
Eu am fost pus în situație în 2012, mai așa mai, să aleg între politică și profesie.
Să mă despart de problema biotehnologiilor și de altele.
Acum e prima dată când o fac public.
Și-am ales profesia.
Ca și în discuția cu Tăricianu în 2005, cu primul ministru.
Când mi-a spus ar putea să am dreptate, dar ne faci probleme la Bruxelles.
Zic, prefer să fac probleme la Bruxelles, dar de profesie nu mă desprind.
Noi avem nevoie... România nu este nici Ungaria, nici Austria, nici chiar Polonia.
Avem nevoie de sisteme de cercetare care să ne ducă la performanță în biologie.
Oameni buni, să știți că nu va fi Green Deal-ul rezolvat.
Eu zic că nici la nivel european.
Dar în România nu se va realiza.
Vorbim degeaba.
Bărăganul n-o să-l putem înverzi cu tehnicile care le avem acum.
și cu plantele, cu ibrizii pe care aveam, chiar dacă marele companiile rezistăm la secetă.
Da, în Aiova, unde avem media o mie de milimetri pe an și coboară la 700, dar în Dobrogea, unde mi se reduce la 100 de milimetri pe an, ce fac?
Să o învărăgan.
Pentru că este un alt factor care mă ține și îmi blochează, nu seceta pedologică, sunt altele.
Și atunci aici nu le poți face decât creind
și spun, iarăcutor, biodiversitate.
Aceste metode nu încurcă biodiversitatea, ci o creează.
Creează biodiversitate.
Creează fără niciun fel de discuție forme noi.
Iar ceea ce spuneam și discuțiile și colegii care au fost, eu nu birocratizam, nu trebuie să dăm drumul la birocratizări în sistem.
Birocratizarea nu e cea la rezultate.
Trebuia franc
Mutageneza este motorul de dezvoltare a acestei lumi.
Pâinea pe care o pun pe masă, îmi cer scuze că dau răspunsul așa de lung, vreau să vă spun că este un anfipoliploid natural.
Pornind de la diploidie, mergând până la exaploidie, da?
Și știm ce diferențe între tetraploidul, grâu pentru paste făinoase și respectiv grâu pentru pâine.
Sunt total, total diferite ca mod de abordare.
Sau alacul, care este partea diploidă.
S-au discutat o zeamă acum, cineva, că și glosarchii.
Da, are paegilopscoarosa, ca genă, în interior.
obținute prin metode clasice, la cimit.
Dar asta a însemnat o adaptabilitate, că de aici vine adaptabilitatea la mediu, la condiții climatice.
Ori eu sunt blocat prin aceste chestiuni, dacă se blochează sistemul ăsta.
O spune un ameliorator care a lucrat tot cu o plantă pusă la zid, cu cânepa.
Eu am lucrat și am susținut-o și uitați-o că devine o plantă de afaceri de milioane sau de miliarde.
În 1995 eram la adunarea generală PAO de la Roma și s-a venit cu o rezoluție, nu are importanță cine a adus-o, ca toată baza genetică din lume
mai ales din țările în curs de dezvoltare, să fie preluate de țările bogate și, bineînțeles, de companiile care au bani.
Nu e nici o problemă în chestiunea.
Toată lumea încearcă treaba asta.
Pe motiv că, dincolo sunt bani, se pierd și țările bogate o să dea sămânță ibrizii, soiurile la celelalte țări.
Directorul General era un om din țările în curs de dezvoltare, Jacques Diouf.
Mă bucuram de o numită încredere în zona miniștrilor.
Ideea a fost să pici această rezoluție.
Și a picat.
La adunarea generală PAO în octombrie 1995, această rezoluție a picat.
Dar ea nu s-a oprit.
A continuat.
Și în România vă dau două exemple.
Pe această rezoluție s-a mers când s-au desfințat sau s-au pus în situații de a se desfința Institutul pentru Cercetării în Domeniul Suinelor de la periși și la păsărilor.
Oameni buni, se cumpără material genetic care se duce în preț, în costuri, între 30 și 40% și va crește în continuare.
De aceea, țara trebuie să-și producă propriul material biologic.
Nu numai în domeniu plantelor, ci în domeniu animalelor.
Asta este o altă problemă.
Dar eu mă gândesc mereu la acea rezoluție, pentru că și mai târziu, în contactele care le-am avut, fiind ministru și președinte și fiind în multe dezbateri internaționale, pe o astfel de temă.
Cum noi avem surse fantastice, încă suntem o țară cu surse genetice deosebite.
Și vă dau exemplu, domnule ministru, acum a fost la mine cineva problema resursele genetice în viticultură.
O să vă dau o carte, acum am scos colecția de la Drăgășan, 240 de soiuri de vițe de vie.
Noi le avem în colecții, dar nu le avem ordonate.
Or, consum numai la bisedivie, valoarea, dacă se face foarte accentuat, este undeva între 2 și 3 miliarde de euro.
În România, natural, fără să-i facem nimic.
În pomicultură e același lucru.
Dar închipuiți-vă că în pomicultură, toți săranii care pleacă își lasă grădinile cu soiuri de măr,
vechi de o sută de ani, care, din punct de vedere al calității, joc oror senzațional în calitate.
Poate rezistența a fost, de un anumit tip, prin apariția noilor forme de agenți patogeni sau de îndăunători.
Dar astea n-ar trebui pierdute.
Și tot încercăm, de câțiva ani buni, și-au dat acordul inclusiv vecinii moldoveni.
să participem, să facem împreună aceste bănci de gene în care să fium patrimoniu gestionat nu numai pentru Europa, ci pentru pe plan mondial, așa cum am început la Suceava să facem.
Vreau să vă mai spun încă un lucru.
Nu știu dacă v-au informat, eu l-am informat pe domnul Puțintei, dar am făcut-o cunoscând anumite tale pe care le avem noi, mai ales față de instituțiile internaționale.
Plătim, din necazul ăsta de venituri mici pe care le avem aici la Academie, cotizația pentru Banca de Genă să facă parte din programul internațional de gestionare a surselor genetice.
Pentru că pe noi n-o să ne întrebe niciun ministru de finanțe, niciun șef de partid și nici nimeni, dacă am plătit sau nu.
Și plătim la timp, sunt 10.000 de europeani, timp până în 2030.
Deci am asigurat tot.
Am spus colegul domnului Puțintei, domnul secretar nu este împotriva Ministerului, oricând această instituție este la dispoziția Ministerului.
Acum este chemată să facă banca de gene a Georgiei.
și vrem să mergem mai departe, dar Academia joacă acel rol neutru în care trebuie să atenuăm anumite lucruri care, din păcate, ani de zile noi nu le-am făcut și eu am trăit momentul Oficiului Internațional de Viești Civile, unde nu plătisem cotizațiile, unde domnul Cote a fost să se propuse președinte, n-a putut fi, pentru că nu plătisem cotizațiile, și altele, și altele.
Ori noi, prin aceste instituții, și mai ales aici, unde este acest interes major,
Este necesar să dăm siguranță mai mare.
Eu sunt convins că lumea politică a noastră se va schimba în sensul în care vor înțelege aceste chestiuni care nu sunt neapărat legate de vot.
Astea nu sunt legate de vot.
Unii ori îi nu dau bine dacă le spui în public.
Dar ele sunt absolut necesare pentru ce înseamnă un anumit mod de așezare în normalitate în viitor.
Și noi care am ieșit din zona politică ne putem permite să o facem așa.
Iar din coace, aici este foarte important acum de a urmări poziția dinamică a unor state, membri al Uniunii Europene, pe problema aceasta, nu neapărat in TGI-urile.
Că aici, părerea mea personală, ca om care am lucrat și lucrez încă în zona ameliorării și a geneticii, este că s-a artificializat și nu se va ajunge nicăieri.
Ce va crea din nou probleme, blocaje de evoluție, în care noi nu vom putea da răspuns la programe fundamentale.
Schimbările climatice pe care le evocați și la Sudomisul și o faceți foarte bine, și cu cei la scolegi, nu sunt o cachalma, sunt o realitate.
și una teribil de gravă.
Și nu este... O să vedeți că n-are treabă nici cu bioxidul de carbon, nici cu ce este la Doha, nici în altă parte.
Problemele sunt în altă parte.
Nu sunt acolo.
Ca urmare, Rio de Janeiro, Glasgow, Paris... N-are niciun rezultat.
Ne întâlnim, e bine să creează reguli, dar nu acolo e problema.
Problema e la noi.
Eu trebuie să-mi creez plante care să adapteze la condiții.
Nu alibis de porumb.
Care trebuie să nu-și închidă stomatele la 28 de grade.
Să meargă să-și închidă măcar când își închid stomatele sorgul.
Da?
E o situație.
Și eu asta cer și voi cere dacă dăm drumul la laboratoare, la sisteme.
Eu am dat, iar o spun,
Știu că nu este un accept, dar două stațiuni, înainte de a-mi da, mi-ați dat o veste bună, de a-mi da dispoziție, prin venituri proprii, să-mi dotez laboratoare de biotehnologie la cel mai înalt nivel.
Și avem și oameni.
Îi pregătim.
Să fim pregătiți.
Exact ce ministru Bercovici a Austrii mi-a spus mie.
Că l-am întrebat.
Dacă nu admiteți biotehnologie, de ce primul departament a Universității Bocu din Viena este cel de biotehnologie?
De ce?
Deci nu ați făcut unul de agricultură alpină?
Vedeți, răspunsul, suprapus peste cel al Germaniei.
Pentru momentul în care ele vor fi aprobate și vor fi aprobate, trebuie să fim pregătiți.
Noi suntem pregătiți.
Întreb, suntem pregătiți?
Eu zic că nu.
Deci aici, iertați-mă că...
SPEAKER 4
Deci, domnul președinte, așa cum v-am spus mai devreme, dacă această stațiune de la Lovrin va deveni centru, cred că împreună trebuie să modificăm hotărârea de guvern, revind reorganizarea și, bineînțeles, așa cum am spus, avem banii necesari pentru a finanța
partea de cercetare.
Bineînțeles, așa cum a spunează, prin această reorganizare se implică și alte stațiuni, dar important este să dotăm această stațiune cu laboratoare.
Nu mai stăm după Uniunea Europeană să ne dea bani.
Vom finanța direct de la bugetul de stat pentru dezvoltarea și cercetarea NGT-ului.
Dacă steți de acord, împreună promovăm actul normativ.
În primul rând,
Dragi colegi, ca așa vă consider pe toți, prieteni, vă spun și eu bună ziua.
Acum vă spun sincer, m-ați prins aici, dar v-am prins și eu.
Pentru că de aici nu plecăm până când nu suntem lămuris cu toții pe acest regulament care a fost discutat atât în spațiu public și mai mult dintr-o greșeală
România nu este împotrivă a științei și a progresului.
Că în urma acestei întâlniri, subiectul NGT nu va mai fi motiv de dispută politică și, prin urmare, vreau să fac apel să se înceteze pe acest subiect.
Cei care fac asta trebuie să înțeleagă răul pe care îl produc fermierilor și nu mie, ca Ministru al Agriculturii.
Vreau să existe un consens larg între fermieri, între asociații, cu privire la noile tehnici genomice, pentru că sunt normale aceste dezbateri pe care trebuie făcute pe acest subiect și din discuțiile pe care le-am purtat cu omolegii mei din celelalte țări,
O parte din state au considerat și sunt de acord și azi dimineața am discutat și vă dau și în premieră încă două state care au luat legătura cu mine și au înțeles și mi-au mulțumit.
Italia, un stat foarte mare în Consiliu de Miniștrii și un alt stat și Franța pe de o parte au spus că trebuie să mai discutăm acest subiect și doi am vorbit și cu Luis care a fost președintele
președinției pe anul nagrifiș și s-a luat decizia ca acest regulament să nu mai fie dus în compar și să se rediscute pe președinția Belgiei și, bineînțeles, ca fiecare stat să vină cu propuneri și să se ia în calcul pentru a ieși un regulament bun pentru noi și pentru fermierii noștri.
Cred că ar trebui cel mai bine să avem un dialog cu dumneavoastră.
Aici cred că sunt cele mai reprezentative asociații la nivel de agricultură.
Mulțumesc tuturor că participați și bineînțeles vreau să știți că
M-am opus în Consiliul de Ministri și mă bucur că a înțeles și omologul meu german și omologul meu polonez pentru că dacă suntem atenți, ceea ce scrie în regulament, spunea domnul președinte că sunt economist, dar știu să citesc și dacă am citit, așa este.
În regulament nu mai exista cuvântul de convențional.
Asta înseamnă
Că în următării ani, dacă acest regulament intra în funcțiune, oricare producător român, oricare fermier român nu mai putea să-și producă sămânță, nu mai avea etichetare pe NGT1 și nu mai putea exporta un bob de greu către țările cu care România, Africa de Nord, Arabia Saudită, Maroc, are Egipt, are relații comerciale, inclusiv Iordania.
Am solicitat în Consiliu de Ministri separarea totală, convențional, NGT 1, NGT 2.
Sunt de acord ca fermierii noștri să aibă posibilitatea să-și aleagă planul de cultură pe care îl vor, că îl vor pe convențional, că îl vor pe NGT 1, că îl vor pe NGT 2.
Sunt de acord.
Eu nu pot să accept ca Ministrul al Agriculturii și vreau să înțelegeți toți
că aveți în aceste asociații atât fermieri mici cât și fermieri mari.
Gândiți-vă că la intrarea acestui regulament niciun fermier nu mai poate să-și producă sămânța românească și să meargă cu produsul pe care l-a realizat pământul nostru la export.
Pentru că am solicitat, inclusiv comisii europene, etichetarea pe întreg lanț.
Am solicitat bani pentru a dota colaboratoare aceste stațiuni de care spunea domnul președinte.
Având în vedere că s-a prelungit acest lucru și discuțiile vor continua pe președinția Belgei, sunt sigur că am luat decizia să înființez și să discut cu domnul președinte
să înființăm această stațiune și să o finanțăm direct de la bugetul de stat.
Pentru că spuneam mai devreme, este pentru prima oară că Ministerul Agriculturii a ajuns la un buget de peste 2% din PIB-ul României.
Și în continuare, nu vreau să monopolizez, nu vreau să vă plictisesc, sunt omul care îmi place dialogul, vreau ca toate asociațiile să-și pună punctul de vedere, dar vă spun un lucru.
Vreau să protejez sămânța românească care a fost dezvoltată în această instituție.
Nu vreau să renunț la sămânța convențională a statului român.
Și de aici, discuțiile cu fiecare societate, asociație în parte, vreau să știu punctul de vedere.
Vom încheia această minută și nu voi merge cu mandat la Bruxelles fără acordul
tuturor asociațiilor și explicațiile care trebuie să le dăm atât colegii mei, cât și domnul președinte, pentru că suntem aici și cred că experiența pe care o are Dânsu e mai presus de orice.
Așa că vă rog, cine vrea să ia cuvântul, să intrăm într-un dialog și să discutăm aceste probleme.
Cel mai mult mi-aș dori foarte mult ca discuțiile să le avem cu presa
O să dăm declarații după aceea.
Aici suntem într-o discuție cu asociațiile.
Mă bucur că sunteți prezenți la aceste discuții.
Mă bucur foarte mult, mă bucur foarte mult că participați.
Mi-aș dori foarte mult să transmitesc corect mesajele care se discută în această, în această sală.
Și doi, nu vreau să intru în polemică, vreau să discutăm de
plantele modificate genetice, vrem să vorbim de un regulament, nu vreau să am discuții contradictorii, nu vreau să dau declarații la presă, nu vreau să dau drept la replică la nimeni.
Dacă doriți ca presă să participați, să informați corect fermierii români, sunt de acord să rămâneți în sală.
Dacă nu sunteți de acord cu acest lucru, să ascultăm asociațiile, să avem această dezbatere,
Mă face să dau seama că ați venit din alte puncte de vedere și nu de a discuta de un subiect extrem, extrem, extrem de important pentru agricultura românescă.
Dar dumneavoastră nu faceți parte din asociații.
Am zis că discutăm cu asociațiile.
Nu, haide să nu ducem în derizoriu.
Vă rog frumos.
V-am spus un lucru.
Vreau să discut cu asociații.
Sunt ministru al agricultorii, este domnul președinte al Academiei aici.
Vrem să discutăm de noile tehnici genomice.
Noile tehnici genomice le discutăm, le discutăm cu fermierii și cu asociațiile.
Dacă faceți parte din asociație, lăsați-ne să discutăm.
La sfârșit, faceți parte din presă, vă voi da toate răspunsurile la întrebările
pe care doriți să ni le puneți.
Până atunci...
Mi-aș dori foarte mult să aveți respect, să aveți respect de acești fermieri, de aceste asociații care nu sunt numai din București, sunt venite din toată țara și probabil m-au o altă treabă și acasă.
Vă rog, haideți să terminăm, că eu vreau să plec în calitate de ministru cu un agreement aici, cu care să merg la Bruxelles și să prezint în Consiliul de Ministri punctul fermierilor români în acel Consiliu.
Mulțumesc mult.
Vă rog.
Dintre asociații, cine vrea să ia cuvântul?
Vă rog, dom'le.
SPEAKER 3
Domnule ministru, bună ziua, domnule președinte, estimați colegi, am și eu două întrebări, doar ca să deschidem discuțiile.
Ați afirmat că România nu își permite să facă vreun pas greșit.
Suntem de acord.
Întrebarea mea este, cine este România și la cine anume v-ați referit atunci când ați afirmat lucrul ăsta?
Să știți că sunt unele asociații profesionale care au acceptat, toate naiv, fără rezerve regulamentul propus de Uniunea Europeană.
Noi suntem aici și suntem întru totul de acord să ieșim din sală asta când o să iasă fum alpăcoși, să stăm și să despicăm și să ne explicați pe fiecare paragraf, pe fiecare observație pe care România a avut-o, să ne explicați cumva raționamentul ei, astfel încât
Să înțelegem și să putem să acceptăm aceste lucruri.
SPEAKER 4
Nu, vreau să vă întreb, că din ce ați spus dumneavoastră, dumneavoastră ați spus că nu sunteți de acord cu acest regulament.
Că ați zis că unele asociații l-au acceptat.
Asta înseamnă că dumneavoastră nu l-ați acceptat.
SPEAKER 3
Nu, unele asociații l-au acceptat fără rezerve.
Atenție, așa am... Nu am înțeles.
Unele asociații, poate naive, l-au acceptat fără rezerve.
SPEAKER 4
Dumneavoastră suntem asociația...
Discuția este în felul următor, ca să înțelegeți.
Punctul meu de vedere la ministerul, în parlament, în Consiliul de Ministri, am avut o discuție și cu asociațiile, bineînțeles, la nivel de
asociații în care ați participat și dumneavoastră la Ministerul Agricultorii, că toată lumea a spus că nu s-a discutat de NGT-uri la nivel de ministru, dar dumneavoastră ați participat în sala la... în sala Ministerului Agricultorii, sala 19, înainte să plec la Consiliu de Ministrie.
Asta vă spun 100% sigur, s-a discutat acest subiect și sunt colegi de aici care au participat și putem să confirmăm lucrul ăsta.
Deci nu, vă spun eu 100%, dacă vreți vă aduc eu poze și cu tot ca să aducem... A fost doar Cristina.
Nu.
Eu vă spun că Asociația dumneavoastră a participat și ceea ce a spus dumneavoastră în spațiu public că nu s-a consultat, eu vă spun că ne-am consultat.
V-ați consultat cu Ministerul Agriculturii.
Unu.
Doi.
Dumneavoastră vreți... Asta vă întreb ca asociație.
Vreți să se elimine convenționalul de tot?
Din România?
SPEAKER 3
Nu, domnule ministru, sunt nici o formă.
Numai că regulamentul, așa cum este el și cum l-am înțeles noi, propune coexistența celor două... Din păcate, nu.
Convențional și LGT.
Din păcate, nu.
Haideți să vedem de ce nu, dacă ne explicați, să știți... Eu am solicitat în felul următor.
SPEAKER 4
Ca fermierii români, în regulamentul care trebuie aprobat pentru noile tehnici jurnalice, partea de convențional să fie separat,
parte de NGT1 să fie separat, parte de NGT2 să fie separat.
Și fiecare fermier să-și aleagă culturile pe care vor să le pună.
Aveți ceva împotrivă acestui biograf?
SPEAKER 3
Da, avem.
În condițiile în care dumneavoastră propuneți un sistem special de trasabilitate, înseamnă că deja acea marfă nu mai este tratată ca și convențional și practic propuneți sau ne propuneți să acceptăm aceste organisme, dar cu regulamentele, aplicând regulamentele de OMG.
SPEAKER 4
Domnule, cum puteți să spuneți așa ceva?
Eu dacă vă spun că să rămână în România convențional, nu asta înțelegeți ce spun eu?
Domnule, eu am solicitat Consiliului de Ministri ca în regulamentul privind noile tehnici genomice să nu scoată cuvântul de convențional
să rămână plante, culturi care pot fi înființate de oricare fermier din România și convențional și NGT1 și NGT2.
Cu ce am greșit?
Dumneavoastră știți că aveți fermieri în asociație care-și produc C1 Glosa?
Știți?
Noastră, da?
Cum etichetați dumneavoastră?
Vă dau o întrebare pe nouul regulament care s-a aprobat și acum etichetați dumneavoastră NGT1.
Cum îi dădeați noastră etichetare?
Pe care veche?
Că nu mai există vechea legislație.
Regulamentul anulat toate legislația veche dă-n spate.
Asta vă spun.
Numeastră producție C1 Glossa, da?
Bun.
Spuneți-mi și mie cum faceți etichetare cu NGT1.
Cine vă face?
Nu există așa ceva.
Mă pare rău.
Păi în asta vă spun... Domnule Ministru, haideți să o luăm cu început... Nu, dumneavoastră așteptăți să discut cu domnul... Suntem toți de la FEAPPR, avem o opinie comună.
Și haideți să o luăm de la început.
Acest regulament are niște principii de bază.
Când spunem că acceptăm NGT, acest regulament în primele 20-30 de pagini, explică foarte clar că a accepta NGT înseamnă a nu invoca trasabilitate a produselor NGT,
Spune foarte clar că EFSA a stabilit că NGT1 nu este dăunător sănătății și că nu trebuie să aibă alte analize decât cele pe care le are convenționalul.
Spune foarte clar că NGT în momentul în care este scos din reglementarea GMO din 2001 se asimilează convenționalului și vom avea doar categoria de convențional.
Nu vom avea categoria de NGT, avem NGT1 doar cât se produce ca sămânță, ca și metodă.
Îmi pare rău, aș citi regulamentul cu spatele.
Toți am citit regulamentul ăsta.
Nu, haideți să vă explic.
Nu mai există termenul de convențional.
SPEAKER 3
Domnul Ministru, permiteți un mod de lucru, dacă îmi permiteți.
Haideți să luăm toate remarcile pe care România le-a avut și pe fiecare în part.
SPEAKER 4
Dar vă întreb pe dumneavoastră că nu vreau să avem polemică.
Vreți convențional în România?
Da, bineînțeles.
Și de ce nu vreți separare de NGT1?
SPEAKER 3
Pentru că nu vreau să mă complic atunci când seman și produc NGT1.
SPEAKER 4
Păi nu așa vă complicați.
Exact cum spune... Regulamentul spune că NGT1 devine convențional și vă citesc titlul din anexa 1 care spune criteriile de echivalență a plantelor NGT cu plantele convenționale.
Da, domnule, unde e convențional?
NGT este asimilat de convențional.
SPEAKER 3
NGT-ul intră în convențional.
SPEAKER 1
Am... Domnule ministru, dacă îmi permite și...
SPEAKER 2
Pentru asociaţia AgroBrane Animaţă, da?
Câtă vrei, la ce vrei tu la mine şi spune clar, că NGT1 nu va reacepta de sisteme ecologice şi ecologic va rămâne preconvenţional, nu ai cum să n-ai clasa regională.
Pentru că producţia obţinută din sisteme ecologice şi producţia obţinută din lucruri convenţionale
Prin teste de laborator, vorbesc de nici timpul, nu pot fi diferențiali.
SPEAKER 4
Nici noi nu ne putem interacționa.
SPEAKER 1
Ceea ce se întâmplă în România, se întâmplă în România.
O secundă.
Să știți cât avem de euro pe spate, pe lumână de bătăie.
Să văd să nu avem o stație bătăie.
SPEAKER 2
Să văd să nu avem o stație bătăie.
Aceste clameri nu ar fi trebuit să introducă democrația
Cum câtă vreme înseamnă procese naturale din capitalism care există și în mediul natural, doar că în mediul natural avem o datorate aproape de 10-15 ani, până la faptul că tre'a nestecat.
Cum se poate să acceptăm noi, ca premieri, să brevetăm, pentru că toată problema noastră științifică pe discuțiile și această separare, în cel puțin la prima vedere în două parere, nu e legată de știință, de principiile.
Am înțeles cu toții ce înseamnă organism modificat genetic, am înțeles cu toții ce înseamnă NGT2, ce înseamnă NGT1.
Deci partea științifică noi nu o dezbatem, o acceptăm ca atare, ci dezbatem aspectele juridice.
Care reglementează folosirea mai departe a germoplazmei.
Nu vom fi niciodată de acord, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, să brevetăm caracteristici de plante, deci caracteristici de plante pentru NGT1, care au loc
și se pot întâmpla aceste mutații și în condiții naturale, pentru că ne vom trezi că ameliorarea convențională nu va mai putea merge mai departe, chiar dacă noi vom reuși să stabilim un cadru care să asigure coexistența, deși o să știți că am citit și eu regulamentul ăla, n-am văzut nicăieri,
Acceptarea, adică regulamentul că definește condiții clare de coexistență între convențional și NGT1 și se asimilează convenționalului ceea ce este cu totul și cu totul altceva.
Ca urmare, închei, închei, problema este problema patentelor și brevetul pentru NGT1.
Eu cred că pentru companii
Pentru NGT1 cu maxim 20 de modificări care pot avea loc și în condiții naturale, este suficient brevetul de soi și de hibrid.
Nu trebuie să trecem dincolo să brevetăm un NGT1 să fie purtător de N brevete.
Știți foarte bine că în cercetare, deci în cercetare și avem aici amelioratori care pot să explice lucrurile acestea, eu dacă mâine doresc să mă devin ameliorator și să-mi fac o firmă de cercetare,
Legea, astăzi, cadrul juridic îmi dă voie să iau tot ce există pe piață ca soiuri și hibrizi, să mă apuc să muncesc pe ele și dacă reușesc, după un număr de ani, nu știu câți, să demonstresc că ceea ce eu am obținut trece testul dus, da?
Deci este distinct, este stabil, este uniform.
eu reușesc să mi-l brevetez și obține devențe de pe urma lui.
În momentul în care noi acceptăm acest regulament ad literem, cum a fost dat în drapt și s-a dezbătut în Consiliul de Miniștrii, fără să ne mai gândim la amendamentele aduse ulterior în ComAgri, înseamnă că noi am închis ameliorarea convențională, pentru că în permanență ne vom lovi... Păi da, dar soiul ăla are rezistență aia la boala X și e brevetată de compania Y. Deci eu cred că în GTI-urile 1
Nu trebuiesc, fie le excludem și le scoatem de sub dereglementarea aceasta că le asimilăm convenționalului și atunci scăpăm definitiv, fie dacă nu să rămână doar brevetul pe soi sau pe hibrid, nu pe caracteristici de plante, caracteristici care pot fi obținute și în laborator, utilizând farfeca moleculară, dar și în condiții de câmp.
Deci aici este toată problema.
Deci noi discutăm partea legislativă.
Iar domnul Andrei, domnul Andrei Imediat, mi-a plăcut foarte mult materialul pe care l-ați postat astăzi în social media, dar când ați ajuns la partea care interesează pe toată lumea brevetarea, ați făcut și dumneavoastră ca și Comisiunea Europeană.
Comisiunea Europeană ne-a spus că ne va vorbi despre brevetare în 2026.
Dumneavoastră a zis mai târziu, păi noi ne...
Suntem pe poziții diferite, plecăm de la partea de brevetare, de la partea legislativă, nu de la partea științifică.
Mulțumesc.
SPEAKER 1
Dacă-mi permiteți numai un minut.
SPEAKER 4
Numai un minut.
SPEAKER 1
Să știți că eu nu mi-am schimbat punctele de vedere din 95, din 2005.
Nu mi-am schimbat punctele de vedere.
Și acum m-au convins mai mult fiind la reuniunea de la Sania din China și vizitând institute mari chineze, la Anubăr și pe celelalte din Statele Unite.
Dar vreau să vă spun ceva.
Noi discutăm aici o chestiune care este goală.
Între NTG și convențial nu există nici o diferență.
Absolut niciuna.
Noi mai avem geneticienii aci.
Nu iese niciuna, este artificială.
Și vreau să mai spun încă ceva, ne-am mai discutat problema.
Între NTG1 și NTG2, că-s 22 de codoni, că e un codon, nu, asta e important.
și tipul de genă care o schimb.
Și doi, materialul genetic care vine în interior.
Dacă eu lucrez la plantă cu modificare cu același material genetic, nu este altul.
Nu este adus fracțiune de genă de la bacillus agrobacterium, tu MFA-5, să-l bag în soia sau în porumb pentru rezistență, nu știu mai ce.
Aici se lucrează cu același material genetic.
Da?
S-a perfecționat în somn sistem?
Nici eu nu l-am crezut.
Să știți că învăț.
Să veniți la mine pe birou și să vedeți cum învăț genetică și eu acum.
Mai învăț.
Că nu știu poate toată.
O învăț acum.
Dar vreau să vă spun că mutația perfecționată și țintită este un lucru excepțional.
Eu l-aș vrea să l-am la porumb, să bag gena de secete sau să bag, să schimb combinațiile de gene să-mi dea rezistență la secetă atmosferică.
Cu ce s-a schimbat gena?
Că n-au luat nici măcar de la soră.
Problema noastră, doamnă, și l-am spus și colegilor de la Copacogheca, nu este suficient.
Eu trebuie să mă duc perfecționarea tehnicilor de ameliorare, de genomică.
Genomica și genetica nu e chiar același lucru.
Deci nu-i același lucru, ca să fie clar, să fim clari.
Aceea de a conduce, de pildă la animale, sexualitatea, să fie mai multe junini, să nască nu știu ce taure, asta-i o altă problemă.
Dar aici nu ar trebui să fie și bătălia noastră și ar trebui să fie dublată, nu lăsat la administrație politică sau administrația nu știu cui.
Pentru că eu știu ce înseamnă combinațiile politice
Pe zi s-a zonat Verzilor.
I-am cunoscut încă de la început.
M-am dus eu în grupul parlamentar de la Bruxelles și am discutat.
Păi nu mă lămurește cineva când mi-aduce un șir de variațe din 10 elemente și îmi dă eroare de nu știu cât.
Ce e aia?
Iar aici, cred că misiunea noastră era să nu existe diferență între convențional și aceste rezultate ale tehnicilor pe care de care vor încă e întregi unul, asta e aia reîmpărțirea artificială.
Că v-am spus, important este ce gen de modific.
Nu că sunt mai mulți scodoni.
Ca și, ziua, nu dăm azot.
Păi, fraților dumneavoastră știți că tot ADN-ul este din bază azotată?
Și atunci, cine îmi spune mie că îmi dă calitate?
Una nu-i tip de agricultură.
Că ecologic, cu ecologie și cu ecologizm nu-i tot una.
Iar în lume, la această dată, se discută de sisteme echilibrate.
Și genetice, și de fertilizare, și de sol, și de mediu.
Astea au ieșit din circuit.
Și v-am mai spus ceva.
Și o spun acum.
Dacă mergem așa, nu noi,
Uniunea nu va realiza niciunul din programele care si le-a propus.
Niciunul.
Uitati aici, poti jura, dar sunt intr-un loc, intr-un loc sfant, pe o scauna s-au stat oameni grei.
Oameni grei.
A stat unul care in 1954 a scris Comitetului Central ca nu trebuie sa urmam stiinta sovietica, ne duce in rapa.
Trebuie sa mergem pe genetica moleculara.
Da?
S-au găsit oameni cu cap acolo că nu l-au pus la zi, l-au trimis să se specializeze.
Și-a făcut institutul la fundulea.
Așa s-a făcut.
Cu linii consanguinizate, cu linii noi, cu tot ce vrei.
Dar problema noastră aici este că ne formalizăm, cum ne-am formalizat cu OMG-urile.
Spuneți-mi principiul precauției.
Ce caută?
Suntem de 30 de ani cu culturi și un sistem comercial mare.
Argentina, Canada, Brazilia și alte câteva state.
A fost vreo problemă?
O vreo alergie?
Păi, generic, au să se transmite pe gură și prin stomac.
Nu se... Mai, mai, mai ceva.
Dar întreb.
Principiul precauției când i s-au recomandat insectele a fost impus?
Și vreau să... Nu.
Din câte știu eu, nu.
Dar omul nu are sistemul enzimatic să digere chitina.
Cum mi l-a lăsat liber și chiar mă forțează.
Uniunea.
Tot așa că nu există baza științifică.
Aici, eu o spun de-aci și apropo de discuții că am văzut azi, sau eu nu am văzut, dar au văzut azi, că l-au văzut că n-am timp să mă uit pe internet.
Că Academia nu știu ce a făcut.
Nu.
Eu vă spun de-aci.
Eu nu mi-am schimbat părerile și nu mi-am schimbat niciodată.
Pentru că cred în ce am văzut că progresul nu se găsește în discuții de la Uniunea Europeană.
Și asta o spun mulți.
Ne-am îmbâxit de discuții și nu admitem știința.
Și vă spun încă ceva.
Stimați colegi care reprezentăm Bruxelles-ul, atâta timp cât EFSA rămâne sistem consultativ și nu ea hotărește pe ce cercetare, de unde sunt de-a soluții bune.
Bine, dar pe ala care este combinația politică cea mai bună, în landul german, EFSA sau nu știu care.
Și am văzut acum, și acum revin la ceea ce spuneam la minister la prima întâlnire, că noi am ridicat problema și a fost o întâlnire bună.
Fraților, una dintre problemele mari de care trebuie să ne ferim este brevetarea, atenție, nu a produsului final a soiului, ci a procedurii.
Închipuiți-vă când brevetează producera șampaniei, sistemul.
Păi nu mai pot produce vin spumant, da?
Păi asta se urmărește acum și vreau să vă spun că la Sania
Am văzut institute din vest, pentru că nici uneunea nu s-a purtat corect cu noi, știți un articol în Revista Lumea, legat de modul cum este văzută cercetarea în Opera Centrală și des în țările membre, în Revista Lumea, nu într-o revistă de specialitate.
Păi problema este acolo în care mi se dea voie, apropo de ce spunea domnul ministru când m-a luat prin surprindere cu chestiunea asta cu Lobiu, nu este rău.
Să ne înființăm centre și avem instituții chiar mai bune decât Lobriu.
Uite, chiar dacă mi-e la suplet, o spun fără discuție.
Stepăneștiul.
Avem laboratoare numai să le dotăm.
Sunt super așezate.
Au universitățile laboratoare de care nu ne ferim să lucrăm.
Nu e o problemă.
Aici.
Problema este însă, nu intrăm în joc, nu mai intrați în jocul ăsta.
NTG1 facem?
Cine face?
Și ce coexistență?
La porumb?
Care porumb?
NTG1 și NTG2?
Și-l clasic.
Păi asta nu mai e producție, asta e zero lei, zero bani și costuri și riscuri de toate felurile.
Și vă mai spun ceva.
Oameni buni, în sistemul comercial și în OMC știu că am fost implicat și sunt acii colegi în sală cu care am avut dezbateri uriașe și mari.
Și nu vă spun multe întâlniri, pe... Sigur, cu participarea Ambasadei Statelor Unite, Israelul, țările care au o anumită experiență pe domeniu, i-am ascultat cu extrem de multă atenție și eu am învățat că am văzut laboratoarele.
Dar după aceea, la OMC, pe Argentina, ce faci?
Îi blocați o Argentina?
cu furnizarea de proteină vegetală, cum să fie?
Din contră, este favorizată.
Și apoi vă mai spun ceva.
Oameni buni, dacă discutăm despre eficiență, Uniunea Europeană va ieși bineficiență totală.
Cu 40% se reduce consumul de carburant, apropo, pentru ecologiști, da?
Asta înseamnă gaze
de seră, mai puține.
Asta înseamnă tasă a rastrolului mai puțin, că mai puține trece, da?
Înseamnă că pot umbla, și atenție, cel mai mare lucru într-astfel de sistem, că pot umbla la compoziția chimică.
Ne-am scos antibioticile.
De unde creăm sisteme de imunitate?
Nu cumva din substanțele active, din plantele cultivate, inclusiv din floarea soarelui.
Da?
Inclusiv din floarea soarelui.
Păi eu va trebui să măresc concentrația unora, nu acționând pe genotip.
Pe genotip trebuie să acționez.
Că nu mai schimbând condițiile climatice pot să rezolv problema.
N-am cum să o rezolv.
Și eu cred că am greșit.
Și, domnul ministru, dați-mi voie, nu vă pot arăta documentele.
Dar în stenograme lipsește dezbaterea și punctele de vedere clare și precise pe domeniu.
Și atunci rămâne la speculația unora care încearcă să le impună, așa cum încearcă acest tip de birocratie care nu ne va duce la o așezare normalității.
Încerc scuze că trebuia să o spun.
SPEAKER 4
Înțeleg din toate lucrurile astea că România, fiecare stat, ar trebui să-și aleagă, să-și aplice regulamentul.
SPEAKER 1
Am vrut un mai grozav lucru să permită staților membre, sigur, un cadru general, dar nu cel care este la OMG-ul, care este artificial.
SPEAKER 4
Ok, gata, am înțeles.
Domnul Fereș, vă rog frumos.
SPEAKER 3
Am o întrebare de bun simț.
Oameni buni de fermier, în condițiile în care, în condiți...
Nu, stați puțin, că trebuie să ducem discuția până la capăt, că încă nu s-a închis subiectul ăsta.
Lăsați-mă să întreb ceva, că sunt fermier, domnule ministru.
Sunt fermier la Constanța, cea mai aridă zonă din România asta.
Vreau să vă întreb ceva și să întreb toată lumea de aici din sală.
În condițiile în care un fermier din România se confruntă cu atâtea crize după crize, niciun fel de reglementare legislativă în țara asta avea mari lacune, în condițiile în care
Avem atâtea probleme.
Ukraina este la granita noastră.
Vă întreb, doamna Gheorghiță, trebuie să stăm și să așteptăm convenționalul și ameliorarea aia de ani, de zile?
Sau trebuie să ne permiteți să avem un instrument în scula, în trusa de scule pe care să-l folosim la aprecierea noastră dacă acest instrument merge, funcționează?
Dacă domneavoastră vreți să așteptați 20 de ani după ameliorarea condițiilor climatice a Ucrainei de la graniță, a Portului Constanța și de peste tot, sunt fermier încă o dată, vă spun, așteptați, doamnă, 20 de ani și produceți produse tradiționale.
Agricultura intensivă...
Pornim cu comentariile de la oameni care au avut probleme cu lucrurile astea
SPEAKER 2
O judecată la care nu eu am ajuns cu mintea mea și eu îmi doresc NGT1.
Deci oricine își dorește.
Ideea este acest NGT1, asimilat convenționalului, să nu fie purtător de îmbrevete.
Nu poți să brevetezi, încă o dată, metode și caracteristici de plantă pe care le obții și în convențional.
Atâta tot!
Deci în niciun caz asta, eu nu am vorbit, eu în convențional am spus că sistemul ecologic vede diferit.
Noi în convențional, eu în convențional nu doresc niciun fel de trasabilitate că nu mă ajută, nu are de ce în convențional.
Problema se pune la agricultura ecologică, atât.
Deci brevetele nu, brevetele trebuie discutate acum pentru că sunt drepturile de autor, înseamnă monopol pe genetică.
Deci până să apară plantele transgenice în anii 80, cei 5 giganți ai semințelor deținau câteva procente din piața semințelor.
Când au apărut transgenicele s-au dus, astăzi sunt undeva la jumătate.
Dacă acceptăm acest regulament așa cum a fost în draft,
Cei cinci giganți ai semințelor se vor duce la un monopol de 80%.
Deci, luați, ascultați și celelalte instituții, discutați cu amelioratorii.
Cred că mi se pare total ne... nu știu... nefundamentat...
Deci, fermierul funcționează în fermă, dar eu nu doresc... Deci, eu nu doresc monopol pentru că fermierul...
Deci, nici eu nu vreau să dau faliment... Dar poți să aplici NGT1!
Chiar nu înțelegi?
Deci, nici eu nu vreau să dau faliment... Păi cine ți-a zis că e interzis?
SPEAKER 4
Deci, încă o dată... Deci, încă o dată... Nici eu nu vreau să dau faliment... Mi se pare că exagerezi, vrei să ținem anumite grupuri sau să fim din anumite interese aici?
Vrei NGT1?
Poți să aplici NGT1?
SPEAKER 2
Dar și noi vrem NGT1, dar să nu fie purtător de brevede în brevede!
SPEAKER 4
Dar lasă-mi convenționalul separat!
Adică, păi, de ce?
Că fac eu convențional?
Trebuie să-ți respect regulile dumneavoastră
Păi și atunci, ce te deranjează că rămâne confecțional?
Păi noi facem aici politică sau interesul anumitor chestii?
Dar nu te-a obligat nimeni să nu pui cod NGT-1?
Hai posibilitate!
SPEAKER 2
Deci domnul Echim, domnul Echim...
Deci ați scăpat ce a spus domnul profesor Tabără, să nu picăm în capcana, să brevetăm, să patentăm proceduri pentru NGT1.
Este foarte grav.
SPEAKER 1
Vă rog, domnule ministru, vă rog să permiteți îndedărcut de la Asociația de Semințe AmSemble.
Deci vreau să vă spun următorul lucru.
Domnul profesor Tabor a spus un lucru aici.
În 1995 a fost o rezoluție care ce prevedea?
Ca firmele mari să-și trânca toată genetica din toată lumea și pe urmă să le dea înapoi, da?
A fost... această rezoluție a fost respinsă și bine că a fost respinsă.
Ce s-a întâmplat între timp?
Lucrurile ăștia au urmat un curs normal.
Adică cei care au putut să strâncă, au strâns genetica din toată lumea.
După ce au strâns-o, au făcut protocolul de la Kyoto și au zis, bă, ce am luat de la voi și ce am strâns, nu prea mai aveți voie voi să luați înapoi ce e al vostru.
Acum cu această propunere în regulament vine și spune așa, mai mult decât că noi am luat alea de la voi, le brevetăm acum ca să plătiți să vă usture pe toate părțile, să nu mai puteți să folosiți nici
PART2
SPEAKER 4
Măcar soiurile voastre pe care le-ați părut convenționate.
Deci o să-l folosiți de acum încolo numai asta.
Ce înseamnă asta?
Așa cum spunea doamna Gheorghiță, monopol.
Înseamnă monopol.
Vă spun și vă spun la modul foarte sincer, la sfârșitul anilor 90, l-am auzit pe un congresmen american la CNN care spunea, America va...
va conduce lumea prin hran în viitor.
Am crezut atunci că e nebun.
Când au apărut GMO-urile, am înțeles ce înseamnă.
Nu ne opunem științei.
Nu ne opunem progresului.
Trebuie să fim tâmpiți, să nu vrem mai bine pentru noi, pentru fermierii noștri.
Problema este, acest regulament, așa cum îl vrea domnul fermier, cum zice el că e fermier, ajută fermierul sau îi dă în cap?
Ajută fermierul sau îl face sclav?
ajută fermierul sau îl pune să plătească peste 10 ani, ce nu s-a gândit că se plătește și atunci intră el în faliment.
Când pe o somânță care acum plătește un leu, să zicem, atunci o să-i se ceară 20.
Pentru că nu o să aibă de unde să cumpere decât aia.
SPEAKER 2
Dar chestiunea este... Deci, doamne, nu te-am întrebat.
SPEAKER 4
Eu vreau să nu fie nesimțit.
Deci este evident că noi suntem în fața unei acțiuni de creare a unui monopol.
Deci, domnul profesor Tabără, domnul ministru a spus clar, da, l-a spus și Gheordiță și spun și eu, nu ne opunem, domne, foarte bine în progres noi vrem binele.
Numai că el și acest progres trebuie să fie folosit într-adevăr în folosul fermierilor, în folosul țărilor.
Pentru că dacă eu îl folosesc ca să-l
Ca să-l subjug pe ăla, atunci el nu mai n-am de ce să folosesc acest progres, că mă omoară.
Așa e cum aș folosi fisiunea nucleară pentru bombă atomică.
Deci nu s-o pune nimeni în GT-urile.
Chiar domnul ministru a spus aici, crem un centru.
Dă cercetare pentru asta.
Deci nu se pune problema că a fi cineva de la minister sau noi cei care vorbim acum potrivă.
Noi vrem să beneficiem, eu sunt fermierul, vreau să beneficiez.
Vreau să beneficiez de binefacerele științei.
SPEAKER 2
Dar nu vreau să mor din cauza binefacerei științei, da?
SPEAKER 4
Cine nu înțelege treaba asta e treaba lui, nu înțelege.
Și vine și vorbește prostia ei să mă scuz că nu vreau să te jignez.
Habar n-are ce vorbește, da?
Când îi spune că poate să meargă paralel la fără niciun fel de problemă, dar în condițiile când amestec dispare convenționalul, el nu înțelege.
SPEAKER 2
Ce să-i faci dacă nu înțelegi?
Asta e, da?
SPEAKER 4
Fiți amabili, dacă îmi permiteți să intervind vă rog frumos, apropo de citiți din regulament, pot să vă citesc definițiile, da, de la articolul 3, pagina 49-50.
Există două tipuri de definiții acolo pentru categoria NGT1, plantă, produs, categoria NGT2, plantă, produs, corect?
Planta NGT1 ce o definește referitor la criteriile de echivalență cu plantele convenționale, așa cum sunt prevăzute în anexa 1.
Iar planta NGT2 înseamnă o plantă NGT alta decât o plantă NGT de categoria 1.
Nu mai există definirea convenționalului, sub nicio formă, iar definirea... Vă rog frumos să nu mă întrerupeți, pentru că până acum ați vorbit.
Vreau doar să vă... Dar vă explică cineva care a citit regulamentul ăsta.
Așteptați un pic.
Vă rog frumos, deschideți regulamentul la pagina 50, unde regăsiți
SPEAKER 1
Articolele, definirile de articole.
SPEAKER 4
În niciuna dintre definiții nu mai este evidențiat convenționalul, ci doar NGT care urmează a fi echivalat cu convenționalul.
Nu convențional, nu am terminat fraza.
Dar nu ți-e rușine să nu-l lași o femeie să vorbească?
Tu chiar crezi că te crezi pe la tine, prin toate publicațiile de-njur și ministru și toată lumea?
Chiar nu ți-e rușine?
Lași o fată să vorbească să ți-e explice!
Veni și tu să ne explici nouă de genomice și de tot?
Păi știi tu ce înseamnă genomice!
Lasă oamenii care știu de știință să spună și ascultă și la sfârșită tragi concluziile.
Aici e o problemă juridică.
Aici nu suntem în curtea școlii să intervii tu când vrei.
Cer voie că eu conduc ședința asta, da?
Dacă nu, păresești sala.
Domn' ministru, omul nu știe, nici nu vrea să știe, nici nu poate să știe.
Noi suntem în curtea școlii, aici.
Deci n-are cum să știe că nu poate.
O asculți și îți spuneți în regulament.
Deci, toată lumea, toți discutăm, ok?
Discutăm.
Te rog frumos, deschide la articolul 3 și identifică-mi undeva, oriunde, definirea clara a convenționalului, care este eliminat total din producție.
Iar prin definiția legală pe care o găsești în acest regulament,
Se va elimina absolut, din toate punctele de vedere, convenționalul.
Definițiile pe marfa care va pleca vor fi ori categorie NGT1, ori categorie NGT2.
Nu va mai exista categorie de convențional clar definită.
Deci, articolul 3.
Articolul 3, alineat 7, alineat 8.
Dacă tot este vorba să discutăm pe regulament, acest regulament reglementează și convenționalul?
Nu reglementează convenționalul pentru că convenționalul va dispărea.
SPEAKER 1
El nu mai există legal vorbind, ca definiție,
SPEAKER 4
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale
SPEAKER 1
Dar convențional, ca definiție clară, nu mai există.
Iar pe MARFA, care va pleca la export, prin definițiile de aici, va scrie NGT1 sau NGT2.
NGT2 este definit o plantă alta decât o plantă NGT categorie 1.
Cu alte cuvinte, nu mai există convențional.
SPEAKER 4
Vă rog frumos, deschideți acum regulamentul.
Pentru că ați tipat mai devreme la doamna, după care ți le ia la rând toate definițiile de produse, tipuri de produse, mixte, de orice tip, procesate.
Le ai pe toate în NGT 1 sau 2.
Plante NGT de us alimentar, plante NGT de us furager, produs dintr-o plante NGT, produse NGT, produse NGT categorie 1, produse NGT categorie 2, da?
Nu mai există sub nici o formă convențional.
SPEAKER 1
Convenționalul clasic nu este definit, este eliminat total.
SPEAKER 4
Asta îți va cere automat echivalarea acestei definiții, categorii, eu vorbesc juridic, eu nu vă vorbesc științific în momentul ăsta, e o problemă juridică, da?
Ți se va cere automat echivalarea acestor noi categorii pe țările terțe.
SPEAKER 1
Pentru că noi exportăm oficial, convențional, conform dosarului SPS,
SPEAKER 4
de la nivel de OMC, Sanitary and Phytosanitary Measures, acolo unde sunt reglementate absolut toată legislația, tot cadrul legal, pentru a putea fi comercializate global, pentru că România când îți produce, nu-ți produce pentru piața internă, adică pentru piața europeană, îți produce pentru piața globală.
Noi exportăm în fiecare an, am exportat în minim 30 de țări musulmane.
SPEAKER 1
Bun.
SPEAKER 4
Nu am trecut la alt subiect.
Este o problemă juridică de încadrare, pur și simplu, a producției.
Da?
Vă rog.
Deci cum se numește?
Cum se numește ea?
Cum începe definiția?
Nu vă supărați, cum începe definiția vă întreb.
Știți să o citiți.
Așa, acolo e. Ăla va fi, aia va fi eticheta de pe marfa pe care o vei exporta.
Nu-ți va scrie convențional pe ea.
Definiția este NGT categorie 1.
Regulamentul spune că se etichetează până la nivelul de sac sau până la listele care sunt afișate.
Definiția din lege care îți este scrisă negru pe alb este NGT1.
Nu este definit convenționalul separat.
Auziți, ia stai un pic, Aniela.
Aniela, închide un pic.
Dom'le, haideți să vă explic un lucru.
Dom'le, haideți să citim foarte bine regulamentul.
Dom'le, stai să-ți explic un lucru.
Ascultă-mă și pe mine odată.
Dacă ai minte și vrei să mă asculti, ascultă-mă.
De ce mai sunt NGT 1 și NGT 2?
De ce nu e convențional și NGT 2, NGT 1 și NGT 2?
De ce trebuie separate?
SPEAKER 3
Și știți de ce?
Vă spun de ce.
Pentru că NGT-urile astăzi, conform legislații Uniunii Europene, sunt modificate genetic.
Intră sub directiva 2001-2018.
Foarte bine!
Lăsați-mă să-mi termin vă rog ideea.
Ideea este următoarea.
Nu!
Nu!
Nu!
Nu!
Nu!
Ascultați-mă!
Vă rog să mă ascultați!
Vă rog să mă ascultați până la capăt!
Ascultați-mă până la capăt!
Am scris un material pentru a lămuri câteva aspecte.
SPEAKER 4
Deci, dom'le, ca și definiție, haideți să fim serioși.
Adică nu încercați.
Știu că sunteți de la semințe.
Noi asta nimeni nu trebuia să fiți aici, în primul rând.
Pentru că nu-l faceți parte.
Dacă o asociație vine cu firme de semințe și susține o chestie... Stați să vă mai explic un lucru.
Doamne, eu nu sunt împotriva și vă mai repet încă o dată.
Statul român a susținut NGT1 și NGT2.
Statul a susținut despărțirea totală.
Pentru că NGT1 și NGT2, că vorbim până la 20 genomice, că vorbim peste 20, de ce nu se lasă convențional și NGT-uri separate?
Nu mai vorbesc de NGT1, nu mai vorbesc de NGT2.
Lasă-mi convențional și NGT-uri dumne.
Fiecare să-și facă.
Că asta mă încercam să-i spun și lui domnul vicepreședinte.
Dom'le, cum pui Glossa și cine-ți dă eticheta pe ea?
Spune-și și mie cine-ți dă la export pe NGT1 Glossa, care-i convențional.
O pui în pământ, buneastră, sămânță.
Cine-ți dă etichetare să pleci la Egipt cu ea?
Cu NGT1.
Cine-ți dă etichetare?
Da' te-ntreb, cine-ți dă etichetare?
Nu există asimilare pentru că nu există termen de convențional.
Ai definiția clară, nu există.
Una este asimilare, alta este definiția din lege.
Vă rog frumos, citiți legea.
Haideți, vă rog frumos, în spate.
Nu cum se asimilează, ci eticheta de la finalul... Haideți, mai ascultăm și alte.
Da, domnul Vereș.
Haideți, după aia vorbim din astea.
Da, domnul Vereș, vă rog.
Ați spus mai devreme că industria de semințelor poate că n-ar trebui să fie aici.
Eu aș vrea să vă spun că n-ar trebui să fie aici o anumită persoană la prezidiu.
Este vorba despre doamna Aniela Radu și am să vă explic de ce.
Dumneavoastră, domnule ministru, ați spus și ați repetat acest lucru că nu sunteți împotriva noilor tehnici genomice.
Bun, doamna Aniela Radu, așa cum în justiție se vorbește despre antepronunțare, dânsa s-a antepronunțat ieri, a postat pe o rețea de socializare un mesaj care arată foarte clar că este împotriva noilor tehnici genomice.
Și vreau să arăt la cameră, după care vă dau și dumneavoastră acest mesaj, ca să vedeți că nu vorbesc prostii.
Nu, haideți să nu exagerăm, domnul Vereș.
Noi, punctul de vedere al ministru... Auziți, domnul Vereș?
Domnul Vereș, ceva tehnic, aveți?
Stai, Daniela, lasă-mă pe mine să conduc ședința.
Deci, domnul Vereș, am spus-o de prima dată să nu duceți în derizoriu chestia asta.
Eu am înțeles, da, este o... Dar nu, punctul de vedere... Dacă nu considerați că asta este relevant și doamna se califică pentru a fi președintele comisiei care idează chestia asta... Ascultați-mă și pe mine.
Domnul Vereș,
pe grupul de tehnic se reprezintă de la Ministerul Agriculturii.
Luați declarația mea, care este publică, în discursurile pe care le-am avut în Consiliul de Miniștri.
Și am spus foarte, foarte clar.
România nu se opune NGT1, NGT2.
România solicită să ne lase separat convenționalul de NGT1.
Asta am solicitat.
Nu mă înțeleam cum funcționează... Dar stați un pic, asta vă întreb... Din punct de vedere juridic, o să vin eu așa și o să zic că, băi, dacă nu mai ai să-ți faci semeni ca dinică, să-ți iei tu baza ta, să-ți faci tu ce unu sau ce doi, să semeni tu grâu de la tine.
Pentru că l-a venit cu, să știi, stop, joc, nu mai ai voie să-ți faci nici... Ești de acord ca să-mi facem în continuare cultura noastră,
Produselii noastri.
Păi asta nu discutăm aici, nu discutăm.
Aici suntem într-o mică, într-o mică eroare.
În România nu este obligatorie semănarea în confințarea curvurilor cu ploate certificate, nu obligatorie.
Așa.
Și acum va veni acest... România e la, e la... Asta, din punctul de vedere juridic, asta va scrie în acel regulament.
Nu, în regulamentul este deja scris și nu scrie așa ceva.
Nu scrie așa ceva.
SPEAKER 2
Deci, mi s-a spus ca din 2026 va veni aceasta... Nu ne spune acum.
Dupa ce ne dam voie aici sa li folosim, sa li punem in practica, sa li cultivam, o sa vin si o sa zicam... Doamna nu scrie, cu tot respectul, dar va scrie din... In 2026.
SPEAKER 4
Deci, din 2026, asa cum a zis Comisia Europeana...
Doamne, cu tot respectul față din noastre, ni s-a dat pe tavă și a spus, gata băieți, produciți ieftin și mult!
Crediți?
Eu am curaj să spun părerea că nu, pentru că vor veni băieții care produc semințele și îți vor spune un săculeț de 80.000 de boabe dă 3.000 de lei.
Și nu ai condiții pentru a produce cantitatea respectivă.
Pentru că noi suntem limitati și la îngrășăminte, nu avem voie să dăm 4-5 tone din îngrășăminte, avem 170 kg de substanță activă, nu avem atâta apă cât ar trebui să produc eu, da?
Bun.
Cum credeți voi că vine ăla?
Ăla ne vrea banii, nu ne vrea altceva.
Deci, ca atare, ministrul are dreptate, trebuie să produc.
Eu, fermier de 100 de hectare, de 50 de hectare, de 1.000, de 5.000 de hectare, trebuie să produc convențional și să se poată vinde.
SPEAKER 2
Pentru că o să ajunge la concluzia următoare.
SPEAKER 4
Nu am cumpărat sămânță NGT, nu o să-mi cumperi productia.
Dar cum ați ajuns la concluzia?
Păi simplu, acum 4 ani de zile când s-a vrut certificarea totală a semințelor în România.
Erai pe aici cumva?
Da?
Știi ce au spus?
Dacă voi să mănați de la voi, nu veți mai putea vinde.
Punct.
Deci era obligația... Cum nu?
Băi, fratelor, suntem... Păi de unde ai scos lumea ta, că îți scrie convențional... Păi despre ce vorbim?
Are dreptate ministru.
Mă scuzați, domnule ministru, domnule președint, mi-am ieșit un pic din firmă, vă scuzați.
Da, noi trebuie să o privim din punct de vedere juridic.
Bă, nu suntem potrivi, dar lăsați să producă.
Nu mă interesează nici cercetarea românească, nici... Ei, gata, frate, dacă nu te interesează cercetarea românească, lasă-mi pace, frate.
SPEAKER 1
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
SPEAKER 4
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a interesat, încercați-mă!
Așa nu v-a
Domnul Vlad, o secundă.
Domnul din spate a vrut să vorbească... Eu nu știu, păi domnule, sincer.
SPEAKER 2
Costin Lianu, mă numesc.
Mă numesc Costin Lianu de la InterBio, asociația agricultorilor în regim organic.
Și vreau să vă spun un punct de vedere, pentru că s-a vorbit de ecologic.
și noi suntem afiliați, ca și alții colegi de ai noștri din alte asociații din sală, suntem afiliați la Mișcarea Europeană pentru Agricultură Ecologică.
E o mișcare IFOAM Organics, care este și vârful de lance al mișcării, reprezentând mii de asociații de fermieri.
În ceea ce privește acest regulament, noi nu suntem, și este punctul de vedere oficial al IFOAM, nu suntem nici împotriva lui și nici dar considerăm că ar trebui să fie mai atent evaluate riscurile privind modul în care acest regulament va poate conduce la o monopolizare a semințelor, a tuturor materialelor.
SPEAKER 4
Asta îmi ceru și eu în Consiliul Abilitar.
SPEAKER 2
Al doilea lucru care și asta e un punct de vedere pe care îl transmit oficial și o să informez și Bruxelles pentru treaba aceasta pentru că este mișcarea europeană pe care o reprezint.
De asemenea este vorba și de faptul că așa cum considerăm noi că avem un grup de o piață organică, există o piață a consumatorilor organici, avem datoria față de această piață și față de acest consumator să aibă încredere în noi, în cei care producem organic.
De aceea se impune, după părerea celor specialiștilor din IFOAM, se impune un sistem de trasabilitate foarte atent în ceea ce privește modul în care noi, de exemplu, ca producători organici, asimilăm tehnici de engineering, pentru că noi ne-am opus și la organismele modificate genetic.
Nu ne permitem ca producători organici să introducem tehnici de engineering fără să spunem consumatorilor treaba aceasta.
Deci este un element foarte important acesta de labeling și de trasabilitate al produselor.
SPEAKER 4
Asta am solicitat și o etichetare până la... Atât.
... pe tolanțul.
Asta am solicitat.
Cerințele noastre, astea le-am solicitat și eu în Cosilu AgriFish.
Vă mulțumesc.
Da.
SPEAKER 2
În primul rând, puteți să vă păstați părerea că nu vă interesează cercetarea românească, că mai sunt care nu interesează.
Numai că, numai că vreau să vă spun ceva.
SPEAKER 4
Stimate domn!
Stimate domn!
Vă rog, domnul!
Stimate, stimate domn!
Nu mi-a trăiești în aula Academiei, da?
Nu mi-a trăiești în aula Academiei!
Dacă vreți pe coridor vă certați cu mine, dar nu aici!
Deci nu aici!
Dom'lea ta, te rog să te duci să vezi măcar un institut.
SPEAKER 2
După aceea discutați, că ai cultivat soiul Glosa.
SPEAKER 4
Ăla a fost produs de soiul, de certitatea românească, da?
Și nu ușor.
Vreți să vă spun de unde s-a adus?
De la chimii din Mexic.
O combinație excepcională.
Dar eu vreau să vă spun altceva, să înțelegeți.
Și tot în aula aceasta s-a spus prima dată.
Și aveți în față omul care a spus așa hotărârea Curții Europene de Justiție.
În ceea ce privește cercetarea, va crea probleme uriașe în Europe și nouă.
Astăzi, definițiile juridice sunt cele care fac discuțiile dumneavoastră de aici.
Nu ale noastre.
Nu ale mele.
Sunt ale dumneavoastră.
Atenție!
Alea trebuie rezolvate.
Pentru că nu cercetarea vă bagă discuția de azi aici.
ce s-a băgat de către unii ca dumneavoastră, care nu cred în cercetare.
Da?
Degeaba zâmbiți!
Zâmbiți degeaba, stimate domn!
Și mă surprinde... și mă... și mă... și mă surprinde... Nu!
Nu, stimate domn!
Când... două... douăzeci de ani!
Douăzeci de ani!
20 de ani, nu mă... ce să nu mă supăr?
Dar mă supăr, cam drept tu.
Da?
Nu puteți să-mi cereți mie, când aud pe cineva vorbind în această aulă, cum vorbiți dumneavoastră?
Atenție!
Și-aș vrea să... și-aș vrea să vă mai spun ceva... Stimate domn!
SPEAKER 2
Stimate domn, dar nu, eu nu discut de companii.
SPEAKER 4
Băi, dați-mi... Vlad, te rog un minut.
Nu e nicio obligație să veniți spre cercetarea românească, să știți.
Îmi dați voie să vorbesc.
Îmi dați voie să vorbesc.
Vreau să vă spun ceva.
SPEAKER 3
20 de ani.
SPEAKER 4
20 de ani.
Voi mă ascultați?
Vă ascultați un pic!
SPEAKER 2
20 de ani am fost făcut criminal pentru că am spus că ingineria genetică trebuie să fie să-i se dea drumul să vină liberă, nu blocată.
Cercetarea nu poate fi blocată prin sentințe judecătorești.
SPEAKER 4
Mintea mea nu o poate bloca nimeni.
Numai închiziții au încercat la 1526 să facă acest lucru.
N-a reacționat nimeni.
Așa am spus noi.
Astăzi vă loviți de definiții juridice.
Clarificați problema respectivă.
Cercetarea și biologia n-are nimic cu juridicul.
Iar libertatea cercetătorului este fundamentală ca să găsească soluții la problemele care le aveți dumneavoastră aici.
Restul sunt povești.
Auziţi, haideţi, staţi un pic.
Doamnă, faceţi parte tot în APPR.
Auziţi, mai sunt şi domnii Clubul Fermierilor şi toată lumea.
Dar vă rog frumos, luaţi loc.
Doamnă, vă rog frumos, luaţi loc.
Să dăm drumul la toată lumea, că nu stăm... Ce veniţi... Luaţi loc, vă rog frumos.
Aveţi nevoie de câte un reprezentat?
SPEAKER 1
Vă rog frumos, doamnă!
Doamnă, dar vă rog frumos, lăsați toate asociațiile să vorbească!
Vă rog frumos, doamnă!
SPEAKER 4
Vă rog frumos, doamnă!
SPEAKER 1
Întâmplător am un trecut foarte îndelungat cu domnul profesor Tabără de partea științei a promovării plantelor modificate genetic
Pornim cu Valentin Truta, unul dintre cei care au fost acuzati de modificare genetica
Între timp, toată lumea are o revelație că ar fi o soluție pentru viitor și pentru provocările cu care se confruntă fermierii.
Eu aș avea două întrebări, pentru că spuneți că n-ar trebui să fie acești dezvoltatori de tehnologie în sală.
De ce, la nivel european, acest document de poziție este semnat de Copacogeca, confederația europeană a porumbului din care facem noi parte?
Cotizează?
Bine, ok.
Este o explicație.
Copacogeca este plătită de companii.
Deci asta este o întrebare.
Și al doilea, vă rog să-mi permiteți și mie să termin.
Întrebarea următoare este de ce considerați că o organizație respectabilă precum Copacogeca
Dom'le, noi trebuie să înțelegem, veniți și aruncați copacul GK
SPEAKER 4
În discuție și o putem discuta această situație
Mă așteptam să fim într-o dezbatere civilizată, mă așteptam să ne ridicăm pe asociații să ne susținem poziția, să o argumentăm, să o contraargumentăm, dar din păcate, din păcate și asta este realitatea, ați transformat într-un bălci.
În loc să vă ridicați și să spuneți poziția dumneavoastră, ați început cu întrebări retorice,
N-ați venit cu argumente, ați invocat netransparanța presei, iată că presa este aici, faceți atacuri la persoană.
Unde?
Ați nominalizat oameni din instituții, că fac și așa mai departe.
Însă, alianța la grupul din partea stângă, pentru că sunteți neidentificați.
Văd că sunteți pe alte organizații, nu mai este o singură organizație acolo și sunt 10 organizații.
Însă, subiectul este cu totul altul.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare este membra în COPAC-OCECA.
Datoria Alianței pentru Agricultură și Cooperare în cadru COPAC-OCECA este să apere interesele fermierilor români, și anume a specificităților României în raport cu
După cum bine cunoașteți.
Doamna Ciunga, este foarte bine că este public, veneați din organizația din care dumneavoastră făceați parte și o enunțați.
Ați vrut decât să amestecăm cât mai multe instituții în această luptă și în acest debate, dar cum organizația dumneavoastră prin poziția domnului vicepreședinte foarte bine a exprimat, nu vă interesează cercetarea din România și de fapt acest subiect, domnul Achim, dumneavoastră ați făcut afirmația
Domnul vicepreședinte, vă rog frumos că v-am ascultat și nu am fost să am vocea mai tare decât dumneavoastră.
Ați făcut o afirmație care, de fapt, reflectă toată polemica din ultima perioadă, pentru că aici este foarte bine să...
Dom'le, deci, debate-ul din ultima perioada de fapt aici, in acest punct a stat.
Ca ați contraargumentat că nu ne interesează știința, că suntem împotriva noilor tehnici genomice, v-am repetat prin toate instrumentele posibile, că suntem și personal și prin organizația, organizațiile pe care le reprezint, am susținut și susținem noile tehnici genomice,
Nu suntem împotriva științei, mergeți cu o retorică în continuare că suntem împotriva științei și tocmai dumneavoastră veniți și spuneți că nu vă interesează cercetarea din România.
Iată că până la urmă tot această discuție aduce rezultate și devoalăm interesele din această discuție.
Ce nu vreți să înțelegeți dumneavoastră și în această sală, noi vă respectăm poziția și vrem să ne respectați și dumneavoastră pe al noastră.
Nimeni nu are nimic împotrivă cu știința, nimeni nu are nimic împotrivă cu noile tehnici genomice.
Ce vrem noi să discutăm?
Și văd că învărtiți subiectul de la stânga la dreapta.
Sunt doar aspecte juridice și comerciale pe care sau cărora va trebui să ne aplicăm.
Asupra cărora trebuie să ne aplicăm cu atenție, pentru că oricate ori ridicăm o problemă sau o întrebare legitimă în ceea ce privește patentarea, dumneavoastră ieși și spuneți, F s-a spus că sunt sănătoase.
Întrebările au fost prezentate în toată lumea.
Dar, subiectul de astăzi la care trebuie să răspundem și s-a expus foarte bine, astăzi este că va trebui să protejem genetica din România.
Și, bun, ajungem la o concluzie.
Care sunt elementele din regulament, de la pagina X, de la articolul X, care ne protejează în acest sens?
Care sunt amendamentele făcute de comisie?
Care sunt amendamentele făcute de
Comisia de Agricultură din Parlament, da?
Se mențin acestea în procesul de elaborare?
Se mențin până la adoptare?
Până la urmă este un drept legitim al României să-și protejeze interesele la nivel național?
Aruncăm în luptă Polonia, Germania, tot felul de state cu tot felul de interese care, până la urmă, sunt naționale?
Până la urmă, vorbind de patrimoniu național,
Vorbim de protecție, vorbim de resurse, e un război hibrid.
Haideți să clarificăm toate aceste elemente și după care putem să ne ancorăm în declarații spectaculoase care generează decât controverse și...
Bun, ori ne așezăm la o discuție așezată și argumentăm.
Doamneavoastră spuneți că vreți pachetul legislativ în formă asta, veniți, argumentul 1, argumentul 2, argumentul 3, argumentul 4.
Ne așezăm.
Se ridică următoarea asociație, spune că nu îl vrea pentru că, dar asta nu înseamnă că e împotriva noilor tehnici genomice, pentru că A, B, C, D. Este Ministerul aici, este Academia,
Ok, nu suntem de specialitate, dar avem instituții care ne pot răspunde la aceste întrebări.
Și apoi, ok, nu contează cât de mulți suntem astăzi prezenți dintr-o asociație până la urmă.
Indiferent de ce mesaj s-a dat.
Putem să fim 10 dintr-o asociație, una.
Contează mai mult reprezentativitatea domnului ministru în decizie.
Pentru că putem veni zece i să strigăm în numele unei asociații și doi dintr-o altă asociație.
Dacă este să vorbim pe ce înseamnă legislația în România și cum, ce înseamnă reprezentativitatea în România, cum se obține ea, eu vă spun astăzi și domnul președinte mă va subține că este prezent astăzi aici domnul Arion,
Ca federația națională pro-agro, vă aduc la cunoștință și o să vă pun documentul pe masă, domnule ministru, conform legislației națională, reprezintă 56,5% din ce înseamnă sectorul agricol, vânătoare și servicii conexe și reprezentăm peste 17% din ce înseamnă industria alimentară, printr-o hotărâre judecătorească.
Altă formă de a obține reprezentativitatea pe formă patronală în România nu există.
Alături de Federația Națională ProAgro, în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, se află alte trei mari asociații, precum, la par, avem Organizația Reprezentantă prin doamna Vicepreședinte Nina Gheorghiță, Asociația Forța Fermierilor prin domnul Președinte Vlad Macovei,
UnECSV este reprezentată prin colega noastră de aici.
Într-adevăr, dânșii nu au reprezentativitatea dovedită juridic.
Dar, cu siguranță, pe lângă cei 56,5%, depășim 60% și estimez că ajungem la 70%.
Deci dacă suntem într-un stat democratic unde decizia să ia în mod democratic un vot majoritar va trebui să punem documentele de legitimitate și de reprezentativitate pe masă.
Aduceți legislația în vigoare care reprezintă, care demonstrează cine are reprezentativitate în piață și vom discuta pe aceste documente.
Asta e decât ca un semnal de alarmă.
Pentru că sunt pentru dialog.
Și putem argumenta, și nu contează minoritate, dar nici să nu facem monopol.
Și repet, pentru că am un coleg de la ea și în sală, suntem pentru știință, suntem pentru cercetare, dar nu folosi știința împotriva fermierilor românii, până la urmă.
Că toate aceste elemente fac să avem aceste discuții controversate astăzi.
Și dacă nu este așa, v-am nominalizat din respect că sunteți în mediul universitar,
Pentru că discuția nu este despre știință astăzi.
O înțelegem cu toții și o acceptăm și o și vrem, pentru că va reprezenta viitorul.
Nu ne putem pune împotriva științei, pentru că va însemna inovația.
Dacă acum 10 ani nu ne gândeam că o să folosim, nu știu, inteligența artificială, iată cu o folosim.
Așa va fi și peste 10 ani de zile.
Apoi, polemica din piață.
Nu mai are baterie și îmi și tremură mâna, că sunt nervos, nu dau ceva.
Acum, polemica din piață nu este una corectă și nu se duce pe argumente corecte, domnilor.
Haideți să revenim la esența problemei, să punem esența pe masă și să dezbatem esența.
Să nu folosim... Să nu folosim tot...
Nu am văzut să vină din partea asociației cu unele persoane care sunt în sală.
Dom'le, eu v-am spus că... Dom'le, eu v-am spus că am... Nu, dar nu este despre asta.
Tu nu vedeți?
Dumneavoastră, vedeți că doar schimbăm subiectul.
Ideea este... Ideea este... Ideea este, domnule Achim... Dom'le, haideți să respectăm un pic până la urmă.
Până la urmă... Doamna Gheorghiță, lăsați-mi să-mi termin.
Doamna Gheorghiță...
SPEAKER 1
Să vă asigurați că opinia pe care o scrieți în afară nu este la organizație.
SPEAKER 3
Așa că nu pregătiți pe opinia de organizație.
SPEAKER 4
Știți de ce am fost la oamenii mei?
Pentru că pe același punct de viață am organizat ministeri și medianul minister nu era decât un talmeș cu altul.
Și atunci am considerat că este corect și normal să vorbim și să mergem să vorbim
Domnule vice-președinte, doamna vice-președinte Doamnilor, tocmai despre asta e vorba
Domnul ministru, mă scuzați, tocmai despre asta e vorba.
Nu vedeți că nu ne putem concentra la subiectul esențial?
Noi vorbim care sunt aspectele juridice și economice care trebuie dezbătute și ajungem la discuții cine unde și cine a zis.
Și că produsele nu-s sănătoase, că suntem în protiva științei și așa mai departe.
Nu, domnul vicepreședinte, noi am cerut, și să vă răspund la întrebare care a fost poziția, este să se reglementeze, să avem scris în document acea excepție unde ne clarifică argumentul ăsta juridic și comercial că nu punem în pericol ceea ce înseamnă convenționalul din România.
Care a fost de vers... și, mă rog, în convențional...
Care nu este amendamentul și care este vizitarea oficială de a le pune la masă pe acest subiect, ca să facem acest amendament?
Deci, în loc să avem o discuție pe acest subiect, noi stăm că este sănătos.
Da, dom'le, este sănătos și noi și toată lumea spune.
Da?
Unde spune?
Ascultați-mă, ascultați-mă!
Apoi se întâmplă conversiunea cu președințelor
Nu mai există disparea asta, încerc să vă explic de când am venit.
Dacă erați atenți la ceea ce spuneam, pe asta vă cer eu, dumneavoastră, să plecăm cu un... Ascultă-mă și pe mine odată.
Să plecăm cu un punct comun de aici, ca în acest regulament, din punct de vedere juridic, convenționalul să rămână convențional, NGT-urile să rămână NGT-uri.
Să nu asimilăm NGT-urile de convențional.
E bine?
N-ați înțelegi?
Eu vă spun, dumneavoastră... Dom'le, stați, haideți să mai luăm... Haideți să mai luăm de la început.
Mă, oameni buni, oameni buni.
Dar stați un pic, mulțumesc.
Auziți, ascultați-mă și pe mine.
Oameni buni.
Deci am venit și ne-am întrebat... Eu v-am solicitat întâlnirea în acea... Haideți să ascultați un pic.
Dom'le, v-am solicitat o întâlnire în această sală.
Și v-am solicitat două lucruri.
să avem o abordare corectă față de fermieri, să protejăm fermierii români și partea de cercetare și sămânța pe care noi o avem produsă de această instituție importantă pentru România.
V-am solicitat un singur lucru.
Să mergem împreună, așa cum spunea și domnul Mincu, asta e e-reprezentativitate, poate are peste 50% și e-reprezentativitate, că până la urmă, în orice stat democratic, totul se face pe un vot și dacă vrem vot, dăm și vot, dar doi, nu cred că trebuie să dăm vot în momentul de față, doi, eu vreau un singur lucru.
Ca dumneavoastră toți care suntem asociații, că e bio, că sunt asociații, că sunt tot, să separăm la Comisiunea Europeană și am forța să modific lucrul acesta în regulament, să rămână convenționalul separat și NGT-urile separat.
Și fiecare fermier să-și aleagă ce culturi vrea să pună în România.
Nimic.
Lumea voastră puteți să vă duceți la companiile de semințe care au modificate genetic semințe.
Că vorbim de soia modificată genetic, că vorbim de alte plante.
Să vă duceți să vă cumpărați sămânța și să o puneți în pământ sau puteți să vă produceți GLOSA convențional care stațiunile vând partea de sămânță și să faci sămânță și același grup pe care până în momentul de față de atâția ani noi ne producem în România.
Asta este, dom'le, ideea.
Nu mai ai nicio obligație.
La NGT1-ul îți dă firma, dă semințe, îți dă etichetarea.
La partea convențională, dacă rămâne, rămâne pe același lucru cum vindeți și acum, și-ți produc sămânță și vinți către statele terțe.
Nu mai ai nicio problemă.
Dar numai asta nu confirmă.
Numai astea nu înțelegeți un lucru, domnule.
Stați un pic, ascultați-mă și pe mine, domnule.
Fiți de bună credință odată în viața asta și haideți să ne mai gândim și noi la țara asta.
Dar chiar nu ne vrem să ne gândim de țara la țara asta.
Eu solicit un punct de vedere al fermierului român în momentul de față.
ca soiurile convenționale să rămână separat în acest regulament.
Și NGT-urile separat.
Cine vrea să cumpere sămânță EGT patentată, cu brevetată, de către societăți care produc această sămânță, să-și cumpere această sămânță, dacă vrea să îmi pun în pământ soiul românesc Glossa, mă duc la academie și-mi iau soiul meu Glossa.
E corect?
Dar nu are treabă ce coexistență că m-ați înnebunit.
Nu ți interzice nimeni să comercializezi dacă ai separare convențional și NGT.
Vă duceți cu etichetarea și vă dă producătorul de sămânță și o vindeți unde vreți dumneavoastră.
Convenționalul rămâne convențional și să vinde exact cum se vinde și acum 9,9 milioane de tone de grâu din România.
Păi da' n-ați înțeles, înseamnă.
Păi da' ca să faci o cultură trebuie să pui în pământ.
Ca să o pui în pământ trebuie să ai sămânță.
Dacă ai sămânță convențională, Glossa, luată de la Academie, de la Braila, unde se produce Glossa, de la parteneriatul care-l are domnul președinte cu anumite societăți care produc sămânță Glossa,
Să pună convenționala și să rămână uglosa.
Dumneavoastră, dacă vrei să te duci să cumpere NGT, sămânță modificată genetică, te duci la firmele care vând NGT sămânță, îți plătești sămânța, ai etichetarii și te duci și faci ce vrei cu ea.
Mai departe, unde?
Are cum să n-aibă.
Păi asta cer, domne!
Bă, asta cer!
Transabilitate pentru convențional, transabilitate pentru NGT!
De ce?
În regulă să ai transabilitate, v-am spus, din tipul meu.
Nu spune aici.
SPEAKER 3
Bă, asta cerut!
SPEAKER 4
Am cerut etichetarea NGT pe tot lanțul ca să te ajut pe tine pentru că Uniunea... Ascultă-mă și pe mine!
Am cerut... Ascultă-mă și pe mine dacă vrei să asculti... Seamă că n-ai citit ceea ce am spus eu la Bruxelles.
Eu am solicitat la Bruxelles etichetare și transabilitate pe tot lanțul până la comercializare.
Cum nu e în regulă?
Păi cum nu e în regulă?
Păi și ce să-ți fac eu?
Dacă-mi permiteți o... Nu ducem în derizoriu!
Dom'le, dar eu vreau să bag în magazia mea numai convențional.
Ai ceva probleme cu mine?
Eu nu vreau să amestec NGT-ul cu convenționalul.
Dom'le, dumneavoastră tu ești necesar.
Da' de ce nu pui numai NGT?
Asta te întreb.
Pentru că nu am o credere.
Păi înseamnă că tu ești trader, asta vrei să-mi spui.
Că cumperi și convențional, cumperi și NGT și nu ai spații de depozitare și ești trader.
Asta vrei să-mi spui?
Păi dacă dumneavoastră îmi spuneți... Ascultați-mă, nu-i o jiniere.
Este o acțiune, este o societate care își face o activitate.
Eu vă întreb pe dumneavoastră.
Ascultă-mă și pe mine.
Aveți spații de depozitare?
Puneți numai NGT1-ul și nu le amesteci.
Îți spui numai NGT1-ul și nu le amesteci.
Păi nu vedeți că o duceți în derizoriu?
Deci noi nu vorbim aici.
Dom'le, noi vorbim de fermieri.
Noi nu vorbesc aici de traderi.
Eu nu vorbesc de vânzare, cumpărare de cereale și vânzare.
Deci ascultă-mă pe mine, tu stai jos până eu termin de vorbit, stai jos.
Dacă nu, te invit afară și faci ce vrei tu.
Ai înțeles?
Deci, în momentul de față, dom'le, dom'le, nu te obligă nimeni.
Dom'le, a voastră a spus cum amestecați.
Nu ați să vă puneți numai în GT1 și vă băiați în magazin numai în GT1.
Dacă vreți să fiți trader și aveți spații de depozitare și vreți să le amestecați, aia e treaba dumneavoastră.
Dar dumneavoastră nu vă obligă nimeni să pune jumătate convențională și jumătate NGT.
Asta vă ceru!
Se termină o solă de reportaj... Haideți, domne, lăsați-mă cu asta!
Haideți, domne!
Puneți numai N... vă dau eu soluția, că întotdeauna v-am dat soluții.
Puneți numai NGT!
Dacă subțineți și vreți NGP, puneți numai NGP.
Păi și atunci... N-auzi, nu mai puneți convențional.
Nu pui convențional.
Domnul ministru, partea... Deci domnule, haideți ca să nu ducem în derizoriu toate lucrurile astea.
Vreau să vă spun un lucru.
Nu, haideți ca să vorbim, ca să fim.
În primul rând vreau respect din partea noastră, odată.
Vă spun, vreau respect.
Din partea noastră vreau respect.
Dacă veniți aici să aruncați cu noroi într-o chestie din asta și să veniți cu dâneastea de clasa șaptea în care spuneți cum amestec două semințe că e convențional sau NGT, mie mi se pare că sunteți...
Cădeți total în derizoriu.
Dumneavoastră susțineți NGT, da?
Și eu susțin NGT.
Puneți-vă cultură numai de NGT și nu vă amestecați produsele.
Dacă faceți alte lucruri și veniți aici să-mi demonstrați mie anumite lucruri prin care dumneavoastră vreți, în afară de fermier, să vă produceți și altă activitate de a comercializa și de a vinde și de a face
Comerț, nu mă interesează, e dreptul dumneavoastră și vă apreciez că faceți lucrul ăsta.
Dar nu duceți în derizoriu, nu duceți în derizoriu semințele și soiurile românești pentru depozitarea dumneavoastră.
Îmi cer scuze, dar nu, n-aveți respect deloc, pentru că, n-aveți respect deloc.
SPEAKER 2
Vă rog, domnul Ciocianu.
Domnul, nu mai este.
SPEAKER 4
Domnule, dacă... Hai să vorbeam, că mă duceți.
Vorbiți, vorbiți.
Vă rog.
Eu o să vorbesc de 10 ori mai puțin decât colegii.
De 10 ori mai puțin.
Aveți un pic de răbdare.
Ce am înțeles?
Discuția nu se pune de știință, deși suntem la Academie.
Toți vrem noua știință.
Bun.
Problema este juridică.
Și așa, cât mă pricep și eu la juridic,
Văd că îl desconsiderați, părerea unui ministru personal, desconsiderați toți experții juridice ai Ministerului Agriculturii și ai României prezenți la Bruxelles.
Nu, nu, îi desconsiderați.
Adică dacă domnul ministru a afirmat și este în registrarea, în Consiliu AgriFish, că România susține ca produsele convenționale să rămână identificate, să fie trasabilitate alături de produsele ecologice, și nimeni nu l-a combătut acolo, adică toți juristii din Comisia Europeană, toate cele 7-8 membri care au avut aceeași porție cu a României, înseamnă că e o problemă.
Înseamnă că produsul convențional și produsul bio va dispare în forma actuală de regulament.
Pentru ce faceți atâta circ?
Nu, îmi răspundeți la urmă.
Am înțeles, nu vă interesează România și nu vă interesează produs ecologic, nu vă interesează produs bio.
Eu asta am înțeles și asta explic și domnului ministru și l-am felicitat atunci și colegul meu, domnul Costin Lianu de la Asociația InterBio, n-a apucat să îi spun, îi spun acum și-n astfel, m-au sunat colegii de la IFOMEU.
IFOM este Organizația Mondială care promovează agricultura bio, iar IFOMEU este filiala Uniunii Europene.
Eu, în calitate repreșenită bio-România, sunt în bordul IFA-MU.
Și m-au sunat colegii și m-au rugat insistent să facem demersuri pe lângă Ministerul Agriculturii ca nu cumva România să-ți schimbe poziția, fiindcă era la limită șanse ca acest regulament să treacă și ceea ce ați auzit aici nu sunt teoriile conspirației.
Ele s-au întâmplat.
În Canada, în Statele Unite, intrați pe Google, pe ce vreți acolo, pe Wikipedia și veți câte procese, câți fermieri au dat faliment că nu au vrut să cumpere organisme, semințe, soia, porum modificat genetic de la Monsanto și au intrat în faliment.
În 2009, și cu asta am să închei, deci nu e nici de știință și nici de juridic.
Este de o rea credință a unor persoane prezente aici.
Asta este concluzia mea.
În 2009, în 2009, domnul Lianu era director în Ministerul Economiei, apropo, îl felicit pe domnul Macovei, pentru acea notă, a Ministerului Economiei, n-a discutat nimeni, decât de convențional.
Nu, ați publicat-o.
Bun, eu astăzi am văzut-o,
SPEAKER 3
După cum am spus, din punct de vedere juridic, comercial și politic, riscurile pe care le pestele economiei le ridică.
SPEAKER 4
Până astăzi, nu ne-a inserat niciun anumit document la acesta, deși toate asociațiile au auzit.
Jumătate de minut.
Vreți să cultivați NTG?
Nu l-amestecați cu astea convenioare și vindeți-l cui vreți, că nu vi-l cumpără nimeni.
Ăsta-i riscul.
Dar asta-i treaba dumneavoastră.
Am făcut conferință, am fost în China.
China dorește produse românești, agricole și alimentare, dar nu modificate genetic și nici măcar convenționale, ci bio.
Cina.
Da.
Deci vă mulțumesc și... Mulțumim, domnul Ceaușescu.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule, mulțumesc frumos și îmi permiți să vin aici în față ca să fiu cu fața către toată lumea.
În primul rând folosesc hârtiile astea așa câteva date ca să fiu cât mai corect și cred că salut pe toată lumea și mulțumim pentru invitația asta.
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale
SPEAKER 2
Sunt păreri atât de contrare.
Ce înseamnă asta?
SPEAKER 4
S-a vorbit de specificitatea României.
Păi ăsta e un semn al specificității României că avem o agricultură atât de diferită și de cultură mare extrem de intensivă și de fermieri de subsistență care trebuie să continue să funcționeze împreună.
Problema e juridică, deci asta înseamnă că noi trebuie să avem cel puțin patru experți, nu experți, super-experți, având în vedere importanța agriculturii în România, care să judece aceste documente.
SPEAKER 2
Un expert trebuie să fie juridic, un expert trebuie să fie pe proprietate intelectuală, un expert trebuie să fie pe știință și un expert trebuie să fie pe economic.
SPEAKER 4
Și ia ultimul punct care e pe economic și, de fapt, problema
Acestui regulament este de natură economică.
Problema acestui regulament nu este de a încuraja cercetarea, cu toate că cercetarea e un mecanism prin care se va urmări rezolvarea unei probleme economice.
Și nu trebuie pierdută această șansă.
E o problemă economică.
Și problema economică pentru România spune în felul următor.
În 2023, în luna
Octombrie, am făcut o analiză pe date oficiale privind pierderea de venit mediu la nivelul României în agricultură pe 5 culturi.
Și am luat 6 ani de zile consecutiv ca să înțelegem asta.
Scopul era ca să arătăm că România pierde venit pe medie națională, atenție și e abstract asta, prin faptul că războiul din Ucraina are niște consecințe și le enumeram acolo.
Și acum eu vă spun că pierderea de venit între 2019 și 2020, când știți că a fost secetă și plantele astea NGT vor ca până la final să aibă vaghetăți care să reziste acestui șoc hidric, da?
Pierderea de venit pe medie națională a fost de 70%.
Diferența între suma costurilor directe și indirecte.
Îmi cer scuze, nu vreau să monopolizez, dar vreau să spun lucruri care sunt importante pentru mine.
Deci, 70% între 2019 și 2020, pierdere de venit la nivel de medie națională.
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale YouTube face mai vizibile materialele video care sunt urmărite până la capăt.
Vă mulțumesc frumos!
Elimina aceste cercetări și soluții ale științei de a veni cu plante îmbunătățite genetic de categoria 1 sau 2.
Deci lucrul ăsta este clar.
La nivel de definiție, eu am ascultat cu foarte mare atenție tot ce s-a spus aici și dacă elimini
Interpelările și adresările personale a fost o discuție bună, până la urmă.
Domnul profesor, domnul președinte al Academiei a făcut clar o afirmație.
Nu există o diferență între NTG1 și plantele convenționale.
Nu există o diferență.
Și acum citesc din regulament.
Regulamentul spune așa.
Confort propunerii de regulament, plantele din categoria 1 se vor supune aceluiași regim de reglementare ca și cele obținute prin ameliorarea convențională, vor fi exceptate, în paranteze derogate de la aplicarea prevederilor Directivei 2018, ce reglementează organismele modificate genetic, și li se vor atribui un număr de identificare pentru trasabilitate.
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale
Pentru categoria 1-i, iar cele din categoria 1-i vor fi tratate din perspectivă de reglementare ca orice plante obținute prin ameliorare convențională.
Cu excepția faptului că li se atribuie un număr de identificare și se vor găsi într-o bază de date publică a plantelor cu statut validat de plante NTG categoria 1-i.
Adică, adică, nu, adică, adică, ascultați, trebuie să lăsăm juriștii să spună lucrul ăsta.
Ministru Româna la Agriculturi are o dificultate importantă care rezultă din această specificitate a țării noastre, pentru că el trebuie să reprezintă acolo, în egală măsură, fermierii mari,
și clubul reprezintă fermieri performanți, mici și mai, și dumneavoastră și dumneavoastră, și fermierii de subsistență.
Asta-i clar.
Și atunci, trebuie să lăsăm juriștii să clarifice.
Două sunt problemele care au rămas.
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale.
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale
E un lucru care, în mod natural, se va duce către această eliminare pentru NTG 1 a patentelor, pentru că se merge pe o negociere, pe identificarea unor compromisuri.
Deci, lucrul sta în zona asta.
Atunci, ca să scurtez, că am aici foarte multe documente de poziție, eu cred că trebuie să acceptăm
specificitatea și diferențele de opinie, cred că trebuie, ca nivel de compromis, să lucrăm pe text, pe baza unor interpretări clare ale unor juriști, să judecăm riscurile de bariere comerciale, dacă sunt, trebuie să le judecăm, că țara... toți ne iubim țara cu specificitatea ei și trebuie să o promovăm acolo.
să judecăm din punct de vedere al proprietății intelectuale, pentru că riscăm să pierdem, să vedem dacă riscăm să pierdem aceste vaietăți românești, și să judecăm în primă instanță economic.
Deci, România, pe această alternanță pe care v-am semnat la atuncei șase ani, în care raportul prezenței anilor desecetă
Încercați-vă să vă abonați la canalul nostru!
Asta înseamnă că dacă luăm plantele astea care vor fi disponibile peste șase, zece ani, deci nu voi fi acum, noi vorbim de ceva care va fi disponibil peste șase, zece ani, trebuie să vedem cum economic fermierii, cei care sunt o coloană vertebrală și țin producția României, 50% care se exportă, să vedem că nu există bariere comercială,
Cum trebuie să se reziste economicul?
Cum reziste economic în contextul acestor regulamente?
Iar cred că discuția trebuie pusă în acea zonă a experțiilor, într-o etapă ca asta.
E timp, pentru că ea nu va fi pe agenda Consiliului din ianuarie,
și trebuie discutată.
Deci, domnule ministru, îmi permit să vă rog, să vă propun ca să avem acești patru experți la dispoziție a unui grup de lucru și să lucrăm pe documente, cu definițiile, adică așa cum se face negocierea unor documente.
Mulțumesc!
Și eu mulțumesc, domnul... Și eu mulțumesc, domnul Ciolacu, dar să știți că atunci când faci o subcomisie vrei să îngropi totul.
Eu vă spun acest lucru.
2.
Sunt de acord, știu, am văzut și comunicatul dumneavoastră, prin care dumneavoastră a spus că ar trebui ca fiecare fermier să-și aleagă ceea ce vrea să pună România, că vrea convențional, că vrea NTG1, NTG2.
Asta am văzut în comunicatul dumneavoastră.
Sunt de acord cu dumneavoastră.
Problema este că aici nu ne trebuie așa foarte mult juriști.
Aici ne trebuie decât o singură decizie, prin care eu, ca Ministru al Agriculturii, să merg și să spun un singur amendament.
La articole care le-au citit din regulament, că în România, România susține în condinare convenționalul separat și MTG-urile separate.
Nu mai îți dau cu mâna în cap că îți dai degeaba pentru că spun un lucru.
Dacă n-ar fi anumite interese sau anumite țări, pentru că dacă tu îți dai cu mâna în cap și ți se pare că Germania, Polonia, Italia, nu știu ceea ce vorbesc, încercetarea lor e la un nivel destul de mare, au fost împotriva acestui regulament, înseamnă că ar trebui să
Nu, dacă a obținut, ca să știi pe tehnică legislativă, obținerea înseamnă pe împotrivă.
Dacă erau convinși că acest regulament este ok, îl votau.
Nu, spun, acel regulament a căzut cu 70%
Nu mai acuzați ministrul agriculturii că a dat jos regulamentul când a susținut NTG-urile în Uniunea Europeană.
Ministrul agriculturii a susținut NTG-urile în Uniunea Europeană, NTG1, NTG2, dar ministrul agriculturii a susținut convenționalul.
Acest lucru l-am cerut ca fiecare fermier, ca fiecare român care vrea să-și învințeze culturi, să-și le învințeze cu ce soiuri dorește dânsu.
Asta înseamnă să fii un pic patriot.
Asta înseamnă să ai o maturitate pe care, din păcate, ți-o spun că tu nu o ai, încă ești mic.
Da?
Ți-o spun că n-ai maturitate, pentru că dacă tu, nu știu ce, dacă ești fermier sau ce suprafață de pământ exploatezi, eu pot să-ți spun un lucru.
Chiar stăteam în discuție weekend-ul acesta și discutam despre acest regulament cu NTG1, NTG2 și discutam cu un prieten foarte bun care are zootehnie integrată cu vegetal.
Și mi-a spus, mă, am văzut intervenția ta.
Da, e foarte bună, dar eu vreau să pun NGT1.
Dar n-am spus că nu poți să pui NGT1.
Dacă vrei să te duci să-ți cumperi
Inputuri sau semințe sau tot ceea ce îți trebuie pentru a face o cultură NGT1 nu te împiedică nimeni.
Dacă vrei să-ți faci convențional, n-am nicio problemă.
Asta am spus.
Ce este mare lucru într-un articol în care noi să spunem că asimilăm NGT1 de convențional?
și să nu spunem în articolul ăla care juridic ne trebuie n-experți să facem un amendament pe care statul român îl susține pe Ministerul Agriculturii și cu dumneavoastră, că suntem de acord și să spunem așa.
Pe lângă ce a spus domnul președinte ca fiecare țară să-și aleagă dacă vrea să facă lucrul acesta, ăsta e un aspect foarte important și a spus-o domnul președinte foarte corect.
Dar ca să avem o flexibilitate pentru că să știți că România susținuși și susține în continuare un European.
Dar trebuie să avem grijă și de fermierii noștri.
Asta e un lucru foarte important.
E cel mai important.
Acum eu vă spun un lucru.
În acel regulament pe care l-am citit și un singur articol, dacă sunteți de acord cu toată lumea, spune-mă în felul următor.
Ca la data intreregulamentului, convenționalul să rămână curat și NTG1 să rămână entuziasmat.
PEAKER 4
Dacă semințele au fost de acord ca cele două aspecte, pentru un singur amendament, ca
Convenționalul să rămână separat, și NGT1, și NGT2 separat, nu avem nicio problemă.
Și bio nu se pune problema, că bio.
Punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, domnule Ceoceanu, a fost foarte clar.
Pentru România, și cât voi fi Ministrul al Agriculturii, nu sunt negociabile două lucruri.
Partea ecologică și transabilitatea pe tot întreg lanț.
Bun.
Acum, dacă dumneavoastră steți de acord, eu închei o minută prin care pun un amendament astfel încât în România fermierul să poată să-și aleagă cultură de convențional sau cultură NGT1 sau NGT2.
Steți de acord?
Și s-o oferindă, și s-o oferindă, amestecat... Stați un pic să vă explic.
Stați să vă explic.
Stai să ascultați-mă un pic.
Să o vândă... Haideți să vă explic.
Am înțeles ce spuneți noastră pentru vânzarea convenționalului culturii cu NGT1.
Dar nu poate să spună un european într-un regulament, că am venit aici și am văzut că aș ști regulamentul, nu poate să spună un european într-un regulament că poți să vinzi amestecat prin NGT1 cu convențional sau toate lucrurile astea.
Dar ce pot să vă spun eu.
Dar stați un pic, ascultați-mă și pe mine.
Comercializarea, având în vedere, din punct de vedere științific, că NGT1 are aproape aceeași asimilare, transabilitatea și vânzarea să fie, să poată să se facă în comun.
Pe lângă articolul ăsta.
Ați înțeles ce spun?
Cum?
Dar numărim birocrația... Doamne...
Dom'le, dacă eu am 10 hectare și vreau să-mi pun soi românesc și să mănânc făină din soiul meu românesc, ce problema ai dumneata cu mine?
Dacă dumneata vrei să pui NGT1, pune NGT1 câtă vrei!
Dar asta spun.
Dar de ce complicăm situația?
V-am rugat.
Nu există acest amendament.
Ascultă-mă un pic.
Ascultă-mă un pic.
Există un singur amendament.
Dar eu nu vă înțeleg pe dumneavoastră.
Dar eu nu te înțeleg pe tine.
De ce îmi spui?
De ce îi ții cu tot din adinsul de NGT1?
Da, de ce nu?
Păi asta îi explic.
Haideți să lăsăm fermierii români, că nu tu decizi pentru niște fermieri, dacă vreau să-și pună convențional sau NGT1.
Că dacă vrei să faci un sondaj în România, 90% din fermieri pe care dumneavoastră le aveți în asociații, o să spună să rămână soiul românesc și sămânța românească.
Vă spun eu că 100% asta e. Eu acum vă spun un lucru.
Noi nu suntem împotriva dezvoltării și a științei.
Eu am solicitat că România este de acord.
Primul lucru pe care l-am spus în Consiliul de Ministre a fost ăsta.
Consiliul de Ministre.
Sunt de acord cu NGT1, NGT2, dar vreau separarea de convențional.
Ca să fii foarte clar.
Asta spun.
Că dacă pui... Dacă pui un articol pe care eu vi l-am spus, să înțelege juridii corect.
Din păcate... Nu vreau niciun expert pentru că știu să pun un amendament.
Pentru că eu fac tehnică legislativă și am făcut lege în România.
V-am spus un lucru, dar n-ascultați un pic.
Aici este vorba de două lucruri.
Ce experti?
Ce jurist să-mi spună eu?
Un avocat?
Ce să fac?
E un amendament!
E un amendament în care spui dacă vrei în România să rămână convențional sau vrei să distrugi soiurile românești, pui în GT1!
Nu e regulament, doamne, și nu se scrie că nu-ți modifică nimeni ție legea!
Acolo trebuie să te duci cu un punct de vedere clar pe un articol de regulament juridic interpretat
SPEAKER 3
Dacă îmi permiteți o scurtă intervenție...
SPEAKER 4
Îmi cei scuze pentru intervenția, însă consider că am ascultat prea multe, deși de mersul domnului ministru ar fi rezolvat foarte multe aspecte, dacă l-ați fi înțeles, foarte multe probleme.
În primul rând vreau să vă răspund la partea cu comercializarea.
Este problema noastră ce faceți cu comercializarea, însă sfatul nostru este să nu amestecați.
Pentru că, probabil, la convenționale sau la
NTG Euros aveți calități superioare și nu vă avantajează să le comercializați împreună.
În fin, vreau să revin la subiectul pentru care ne-am întâlnit astăzi aici.
De ce este importantă trasabilitatea și de ce este important ceea ce vă transmite domnul ministru și îmi pare rău că nu reușiți să înțelegeți că, de fapt, suntem în România, trebuie să protejăm fermierii, trebuie să protejăm siguranța alimentară și economia țării.
În momentul în care soiurile convenționale vor dispărea, dispar fermele de subzistență, dispar fermierii care nu au posibilitatea să achiziționeze la prețurile care spuneau antevorbitorii mei despre ele.
De aceea este important că acest amendament să fie unitar, să fie susținut,
Exact.
Piața semințelor va fi afectată.
Că cel care este autocon va dispărea.
Indiferent ce exemplu mi-o să-mi dați.
Până acum Comisia Europea nu ne-a dovedit nimic ca premier român.
Sunt de 23 de ani premier, de 4 ani sunt președinte de organizație.
Din punct de vedere juridic am obligația ca președinte de organizație
să mă asigur că regulamentele, regulamente îmi dau mie dreptul să îmi apălu ceea ce eu cer și este specific pentru mine.
Comisia Europeană, că azi, nu a apăluit România în cate 5 specificitățile Unirii.
Condițiile de piață, azi, ne-au apăluit, sunt și economiști la bază și în celelalte piațe, în celelalte comunități.
Condiții... Comisia Europeană, mie, România, nu ne-a apăluit că ne-a apăluat pentru totul
Azi, indiferent ce spune Comisia, dacă noi nu introducem
Un mic paragraf care ne apără specificitatea.
Vă dau cuvântul meu de onoare că din 2011, de când am fost prezent prima dată la Comisia Europeană,
Am fost sporadic, este adevărat, dar am fost prima dată.
Am cerut specificitățile încă de atunci.
Azi, mie, Comisia Europeană nu mi-a dovedit că este de bună credință.
Nu înseamnă că sunt anti-european, din contră, doamne ferește.
Înseamnă că eu trebuie să-mi ia păr ceea ce este mie, specific, sau să-mi protejez.
Vorbim aici de plante care vor apărea peste 3-7-5 ani.
Avem din 2001, dacă nu mă înșel în regulamentul, pe ONG-uri.
Cât ne-am luptat noi să modificăm.
Am mai putut modifica ulterior un regulament?
Nu.
Putem noi acum, dacă nu, suntem foarte atenți să mai modificăm acest regulament peste 5-7-10 ani când vor apărea aceste plante?
Am auzit aseara o inepție mai mare ca mine.
Aceste plante... Mai mare ca domnul europarlamentar, nu ca mine, îmi cer iertarea, sunt un pic agitat.
Aceste plante nu vor mai avea nevoie de neonicotinoide.
L-am auzit pe domnul Ciulacu mai devreme, ne vor da rezistență la secetă.
Nici o plantă fără apă este moartă.
Nu, nu, nu, nu.
Ați spus că azi suportăm niște pierderi, pentru că, din lipsa apei, aceste plante, care azi sunt convenționale, ne-au dus la aceste pierderi.
Și ați lăsat să se înțeleagă că aceste plante, NTG 1, 2, 3, nu vor mai avea nevoie de apă.
Nici salcâmul nu trăiește fără apă.
Bun, sunt într-o eroare.
Domnilor, domnilor, nimeni azi nu ne-a dovedit, azi, în câmp, într-o solă, că NTG este superior.
Nu știu, îmi dați voie, nu sunt de specialitate, dar aș vrea să-l întreb pe domnul profesor Tabără.
NTG-urile sunt superioare sau inferioare, OMG-urile?
Sunt inferioare.
Sunt inferioare.
Domnule, ce vitele are AgroBrane și de ce s-au integrat în vitelele de piață?
Da.
Lăsați-l și pe domnul Arion, că ați vorbit... Germania, Germania, Germania... De la ce asociație ești?
Lăsați-mă cu cercetători, că am înțeles că e cercetători, știu.
De la ce asociație vorbiți?
A, ok, pe aia așteptați că vă dau rândul.
Nu contraziceți o asociație.
Nu să comunică, lăsați să vorbească și după aia spunem și aducem argumente pro sau contra.
Germania a avut până la apariția hibrizilor de rapiță, soiuri de rapiță, care produceau între 4.500-5.500.
Au dispărut soiurile din Germania, au apărut hibrizii.
Hibrizii azi în Germania produc între 4.000-4.500, rare ori ajunge la 5.000.
Ori și-a dovedit Germania singură, în trecut, că a greșit în momentul în care nu s-a protejat.
Ce este rău azi dacă România încearcă să se protejeze?
Bun, nu avem nici o problemă.
Sunt de acord, voi cultiva NTG1, voi cultiva NTG2.
Îmi doresc nespus de mult să cultiv o EMG-uri.
Vă dau cuvântul meu de onoare că toată ferma aș pune-o cu EMG-uri.
Ori nu se poate azi în România.
S-ar putea să ne dovedească istoria că am greșit azi.
Dar dacă azi avem încă un amendament în plus, este rău?
Este rău?
Domnul Arion, mulțumim frumos.
Acuma vreau să vă... Am înțeles.
Stați un pic, scalmați-vă că avem timp să discutăm tot.
Acuma vreau să... Acuma lăsați... Nu, vreau să dau industriei cuvântul.
La semințe, cercetarea.
Stați un pic să vă întreb.
pe lângă în care lăsați-i și pe ei să vorbească că așa e bine, lăsați-i să vorbească ca să nu ajungem să spună că nu a avut cuvânt sau asta.
Eu sunt de acord și vreau să spunem.
Dar vă întreb pe dumneavoastră, pe dumneavoastră nu pot să vă întreb, trebuie să întreb asociațiile.
Domnule, dar nu credeți, dar nu credeți că asimilezi NGT1 cu convențional?
Dar de ce să-ți vin eu cu NGT1 peste convențional?
Dar de ce nu-l lași convențional?
Și faci NGT simplu?
Dar nu înțeleg asta, eu nu înțeleg de ce te duci cu NGT peste convențional.
Haideți să vorbesc fără microfon.
Vorbiți.
Am să vă spun... Se aude, trei doar să vorbiți în el.
Mă auziți acum?
Am să vă...
Dintr-un singur motiv, pentru că NGT-urile astăzi, din cauza decizii Culții Europene de Justiție din 2018, sunt organisme modificate genetic și nu vor intra pe piață niciodată.
Dovadă că din 1998 nu s-a mai autorizat o plantă modificată genetic în Europa.
Acesta este primul aspect.
Conform a acestei decizii, NGT-urile sunt plante modificate genetic.
Scrie clar în decizia Cultii Europene de... Sunteți de acord, da?
Bun.
Deci nu avem voie să le cultivăm.
Nu pot fi... Nu pot fi cultivate, da?
Și ne aflăm în fața unei separări de tehnologii.
Avem odată GMO, care este sub incidența directivei,
NGT-urile care sunt obținute prin mutageneză țintită și curtea europeană a spus, sunt și ele modificate genetic, le băgați tot acolo.
Iar cele obținute prin mutageneză clasică și aici toți fermierii cunosc tehnologia Clearfield, da, o cunoașteți.
Tehnologia Clearfield la rapiță este obținută prin mutageneză clasică.
Și vă pun în următoarea întrebare, această tehnologie este astăzi folosită împreună cu convențional?
Asta a fost un comentariu făcut de o persoană care a fost prezentată în acest podcast.
Dar de ce vă deranjează pe dumneavoastră că cu dumneavoastră poți să intri într-un dialog?
Dar de ce vă deranjează pe dumneavoastră să rămână convențional denumirea?
De ce vă deranjează?
Nu se poate, tehnic legal... O secundă să termin ideea, dacă nu vă lăsați să termin ideea, vă rog frumos.
Lăsați-mă să termin ideea.
Legiul... Comisia Europeană, fiindcă sunt... O secundă...
Domnul președinte, organismul social de genetie, așa cum se definește directiva oficiului regențorului minunului și în curtea de vorba de socializm, înseamnă să ei gena,
Doamne, lăsați-mă să vă răspund știți de ce?
Doamnă, lucrez în domeniul de 20 de ani, lăsați-mă să vă răspund.
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale YouTube face mai vizibile materialele video care sunt urmărite până la capăt.
Vă mulțumesc frumos!
Multagineza este acceptată.
Organismele obținute prin multagineză sunt acceptate de la OMG-uri.
Numai că aceste NGT-uri sunt obținute prin multagineză și atunci legitorii au fost pus în situație de a nu avea legislații în spate.
Asta este de fapt toată problema.
Iar ca să vă răspund la întrebare,
legat de decizia curții.
Decizia curții a spus sunt mutageneză țintită, este modificat genetic din punct de vederea curții dintr-un singur motiv, pentru că intervine omul, nu este un proces natural.
Și atunci, lăsați-mă să termin ideea.
În un moment, în acel moment, Comisia Europeană s-a trezit în situație că are tehnologii noi dezvoltate după anul 2001, pentru că directiva are 23 de ani în urmă.
Au fost adoptate după 2001, dar nu mai sunt
A conform reglementărilor de astăzi trebuie să fie încadrate la GMO și încadrarea la GMO înseamnă evaluare de risc, coexistență, tot ce vrei.
Și nu s-a mai autorizat nimic.
Și atunci comisia a venit și a spus, a venit cu această propunere și a spus următorul lucru și am să vă rog să ascultați cu atenție.
Ce a spus comisia?
Sunt două categorii de produse pentru că nu poți să le dereglementezi pe toate, nu poți să vi le scot de sub incidența directivei ori
Dacă mie îmi puteți demonstra
că tehnica obținută sau modificarea obținută în planta asta NGT, editată genomic, eu nu pot să diferențiez față de o ameliorare clasică, adică eu văd modificarea genetică, dar eu nu pot să-mi dau seama dacă ai obținut-o prin ameliorare clasică sau ai umblat direct pe genom.
Și a spus așa, cele care, cele care, proiectele, produsele care pot demonstra acest lucru,
Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale
rămân în categoria 2.
Automat, nici nu spune de ce sau nu.
Și spune, cele din categoria 2 rămân sub incidența legislației pe organisme modificate genetic.
Cu alte cuvinte, NGT2 rămân OMG-uri, NGT1 le dereglementează și le trece și scrie exact așa, plantele obținute prin tehnicile de inginerie genetică și sunt
cu declarație de statut de plantă NGT1 se supun legislații orizontale specifice plantelor obținute convențional.
Dar am o întrebare.
De ce NGT1 nu poate fi folosit la bio?
El nu e detectabil ca produs, deci când l-am recoltat din câmp, nu știu dacă e convențional sau NGT1, nu?
Da.
De-aia vreau să-l reglementez acum.
Bun, sunt obligat, nu că vreau, sunt obligat să-l reglementez.
Nu, nu comisia de regula... Pentru că au fost tot fel... Poftim?
Pentru că... Poftim?
Spuneți!
Da, exact, asta este.
Da, este o chestie de preconcepție.
Asta este, aceasta este explicația.
Iar ca să... că eu vreau să am să închei cu o simplă...
Încheiem cu un ultim punct de vedere.
Dacă regulamentul
Dar propunerea de regulament exact asta dorește să obțină.
Da?
Și specifică foarte clar la articolul 22 ce se întâmplă cu categoria plantelor NGT1.
Dacă regulamentul este astăzi... O secundă!
Vă rog să mă lăsați să termin.
Dacă regulamentul în forma actuală astăzi este respins, da?
Să zici nu se mai adoptă decât Uniunea Europeană, tehnologiile astea nu mai ajung pe piață, pentru că se supun legislații pe OMG.
Ba da?
Da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
Stai că nu înțeleg, adică care erau, șmech.
Exact ca asta vă spun.
Înlocuirea Ghibli-ului.
Înlocuirea lui lui, da?
Da, da, știți de ce?
Am să vă spun... Păi Ghibli-ul a fost un film, Ghibli-ul nu.
Știți?
Da, știți?
Am să vă răspund la întrebare.
Știți?
Nu știu, nu știu.
SPEAKER 1
Profesorii trebuie să răspund.
De ce nu mai au acei produși în țara românească la băzare?
Dacă plecăm noi în timp, prindem produși direct.
SPEAKER 4
Doamne, spune-i că Ibrisul a fost zis în eroare și a zis, bă, cum trebuie de la mine.
SPEAKER 1
Ibrisul s-a zis, un om care a 22 de ani, trebuie de noi să-l găsește nici unul.
SPEAKER 4
Au fost, de exemplu, de la Habeyes, de la Habeyes, fost un bol de gust, să găsește unul cu mâncarea aia, care face dintre 20 și 24 minute.
S-a dus din voia aceea până la noi.
Ziua lor, ziua lor, noi trec la Boteva, am spus, da?
Asta nu... Da, o secundă.
Asta nu are... Da, răspund și la întrebare.
Da, o secundă.
Bun, oameni buni, haideți că s-o am de natură.
Eu zic să răspundem și la întrebare cu... Un minut.
Da, domnul președinte.
SPEAKER 3
Dacă-mi permiteți un minut.
O secundă și domnul președinte.
Da, un minut.
Eu am ascultat cu atenție ultimele lor decuvânt.
Am o rugăminte.
Am o rugăminte de care trebuie să fie conștient toată lumea.
Era clar că ajungem aici.
Domnul Vlad, dați-mi voi un minut.
De fapt, eu nu o să mai vin la astfel de discuții.
Noi avem rolul de a ne spune punctul de vedere și apoi trebuie să luptăm pentru el.
Apropo de cercetare, vreau să vă spun un lucru.
Că e pe orizontală, că e pe verticală legislația, la această dată Uniunea Europeană este la 60 de ani, distanță în urmă, față de cei care au aplicat acum 30 de ani procedurile noi.
Doi.
Discutăm despre precauție.
Eu îmi întreb, în ăștia 30 de ani, iese vreo un caz care să mă determine, să aducă argumente împotriva tehnicilor genetice?
Niciunul.
Absolut niciunul.
4.
Stimați colegi, că am auzit aici că vine dacă e creat de om sau nu e creat de om.
Este ceea ce spunea domnul Misluc.
Poate țări arabe, religie și așa mai departe.
Pe cea mai mare revoluție din istoria omenirilor a fost agricultura.
Capacitatea omului de a selecta, de a selecta plantele din natură, care au convenit lui și de a le îmbunătăți anul de an.
Care-i problema?
Că intervine omul.
Dacă asta este agricultura de un anumit tip biologic, că ne înșelăm amar.
Nu-i asta.
Iertați-mă!
Și nu mă întrerupeți!
Acum vă cer eu.
Păi mie n-o să mă întâlniți în sistem de această discuție.
Că o spunem de 30 de ani.
Și au fost doar câțiva oameni alături de noi.
De restul toată lumea a tăcut.
Da?
Aici sunt în sală oameni care știu.
Treizeci de ani am fost în pușca.
Acum să știți că detrase majoritatea acelor poziții.
De ce?
Că ne apropiem de momentul în care n-o să avem ce face, oameni buni.
Trebuie să găsim soluții să punem mâncare pe masă.
Și eu vă spun că pune mâncare pe masă acum
Din produse care le spune în convenționare mai grav.
Uitați-vă ce se întâmplă din Ucraina când aduc cu tratamente de orice tip sau ce s-a lansat la adresa vinului de la Recaș.
Acum.
Da?
E normal, convențional.
Nu este de alt tip.
Dar problema numărul unu pe care mi-o pun aici
Este că Uniunea Europeană, prin politicile de acest tip, care n-au ținut seama de sistemul de performanță din cercetare, este cu 60 de ani în urmă... Nu mai vorbesc, inclusiv în spatele Argentinei.
Nu mai vorbesc de Canada.
Iar acum, în zilele trecute, a avut loc o tranzacție uriașă în Marea Britanie.
în care s-a format cea mai mare companie, sau e pe punct de să formeze, una dintre cele mai mari companii de ameliorare și atenție, Uniuni... Marea Britanie era în Uniunea Europeană.
Ați auzit de programul Marea Provocare?
Marea Provocare are două miliarde de lire și se acțează numai pe inginerie genetică.
și nu în Marea Britanie se produc aceste materiale, ci în vreo 20 sau 30 de puncte în lume, da?
Pentru că se discuta și îmi pare rău că trebuie să o spun, eu n-am înțeles așa de ce își spunea domnul Ciolacu cu apa.
Nu asta e problema oamenii buni, dar dacă eu la grâu
Unde îmi consumă 560 de unități de apă pentru o unitate de substanță uscată, aș putea prin ameliorare, prin metode, oricare ar fi ele, să reduc consumul de apă cu 100 de unități, nu 550, să fac 450.
Dumneavoastră vă dați seama ce rezultat fantastic aș avea?
Că nu-i s-ar mai usca porumbul.
Dacă eu aș urca temperatura de închidere a stomatelor la porumb de la 28 la 38 de grade, cum este la sorg, eu n-aș mai avea probleme cu uscarea porumbului în bărăgan.
În bărăgan porumb se uscă de la rădăcină, se uscă de la vârf în jos.
Aia nu se poate face oameni buni decât prin metode noi de ameliorare.
Să fie clar!
Bărăganul nu se poate înverzi prin sisteme pe care noi credem că nu știu cum arăm și nu știu cum face.
Nu!
Se face prin tipuri noi de plantă în care trebuie să acționezi asupra sistemului prunzic.
Și am dat un alt exemplu.
Cunoașteți portolaca orelă aceea?
Iarba grasă.
O întâlniți în Dobrugea, pe cele mai bătătorite terenuri.
Și se întinde, frate, cu o rădăcină nu foarte mare.
Când ai strâns o mână în pahar, îți dă un pahar de apă.
Dom'le, cum acumulează planta aia apă?
Nu cumva are o genă specială?
Și vă mai dau o plantă.
Că zici că sistemul sorgoare este un sistem radicular mare.
Nu e așa.
Este frunza, sistemul de frunză.
Cânepa sălbatică, pe care o vedem verde chiar ca buruia în apare și chiar destul de... cu frecvență mare.
Dom'le, rădăcina este 8-12% din masa vegetală ariairiană.
Și reziste la 10.
De ce?
Pentru că metabolismul apei este de un anumit tip.
Nu cumva trebuie ca acest mecanism să-l descoperi, să-l transferi la porumb?
Nu cumva?
Atenție la modul cum abordăm la această dată problemele.
Și eu spuneam domnului ministru că este foarte important, nu va fi ușor.
Eu mi-am dat seama acum de o anumită poziție exprimată.
Dacă la nivelul Uniunii Europene, cele două care nu sunt deosebite din punct de vedere al compoziției, nici organice, nici minerale, de planta convențională, e metoda care a scurdat intervalul de timp de obținere a soiului, nu este nicio diferență.
Garantez, uitați, mâine plec unde vrea cineva, dacă se descopere vreo diferență.
decât faptul că eu am redus cheltuierile prin perfecționarea metodelor de ameliorare.
Nu prin altceva.
Nu s-au făcut modificări de fond.
Este ceea ce se spunea și participând la multe dezbateri.
Abordarea la nivelul Uniunii European și nu să supără juriștii pe mine, și eu am juriștii în familie.
Măi, fraților,
Să știți că agricultura e mai complicată decât o lege.
Că e legea naturii.
Că e legea vieții.
Până și pământul e viu.
Și ăsta e viu.
Da?
Ei, problemele acestea, legate de ce înseamnă progresul în lume, este strict legat de modul cum ne vom așeza cu cercetarea științifică să producem plante care să ne reziste aceste încălziri climatice.
Se vor duce poate milioane sau sute de mii de ani.
Vreau să și cu asta închei domnul Isu.
Am avut-o pe doamna Arman după zece ani, posta șefa Băncii Mondiale a Cii.
De ce nu avem și nu mai facem ameliorare la porc și la pasăre?
V-am dat, am spus de ce, da?
Dar îi spuneam când a venit la mine la minister și îmi impunea, încerca să-mi impun asalul, asal 2, ăla cu desfințarea și cu mai multe lucruri, sau cu rezerva de stat.
Și-am verificat-o când era ministru în 2010.
Și-am spus, doamne, de ce noi nu putem avea o rezervă mică de stat?
Pentru că avem doi generali împotrivă și asta era în 1994.
Nu când a început războiul din Iugoslavia.
Doi generali mari, împotrivă.
Unul se numește generalul Secetă, prezent atunci în 8 din 10 ani, pe arii mai întinse sau mai restrânse.
Acum, din păcate, ariile au crescut și se vor extinde mai departe.
Și al doilea general militar, pentru că era în fierbere pe insula Balcanică.
Întipuiți-vă acum, când ni se vor închide rezervele, la un moment dat.
Un scandal, undeva mare.
Iar noi le bazăm pe importuri masive.
Apropo de ce spune domnul ministru aici.
În ce situație ar fi România.
Și vă destrăim noi acum un lucru.
Când a început pandemia, m-a sunat cineva.
Era la ora 10 noaptea.
Nu de la ministerul agriculturei, să fie clar.
Domnule, cu ce trebuie să facem acum?
Să vă verificați stocurile.
În primul rând, rezerva de stat.
a României, sub toate aspectele, și a doua, care sunt rezerve de aprovizionare a supermarketurilor, pe care noi nu-i întrebăm niciodată de unde aduc, și cum aduc, și ce aduc.
De-aia problema producției internă, pentru că există potențial, este senzațional și noi trebuie să ne recucerim această problemă internă.
Eu am mai spus-o și altă dată, n-am niciun fel, din contră am o stimă deosebită pentru toți întreprinzătorii din România.
Dar eu nu cred că investițiile pe creere și pe ameliorare și pe perfecționarea tehnologiilor făcute în afara țării și adusă sămânță aici ne rezolvă problemele.
Ce s-a întâmplat la Ploarea Soarelui oameni buni și mă adresez celor care gestionează semințe de Ploarea Soarelui.
Nu știu dacă îți mai aștept, dar posturii ministrului i-am spus.
În primăvară anului trecut, trecând pe... i-am spus, nu o să avem floarea soarelui.
De ce?
Sămânța n-a fost sămânță de calitate.
Numărul de frunze pe planta de floarea soarelui le-ați numărat, câte au fost?
În loc de 30 au fost 14-15.
Nu s-a acoperit intervalul între rânduri și nu din cauza fertilizării.
Cu frunzele?
Ce tip de material am importat?
E prima dată când spun public, în afară de discuția cu colegii ministrii.
Nu e normal.
Și atunci responsabilitatea producerii materialului biologic de toate felurile, aici în țară și combinații în ameliorare, în creerea de soiuri și ibrizi, este obligație în viitor.
Și vă mai dau un exemplu.
Am trăit într-un haos total și eu am fost ministru.
Nu le-am putut ști pe toate.
Am căutat, pentru că sunt foarte atent la emisiuni și vânesc greșeli.
Sau vânesc cazuri care trebuie rezolvate.
Și am dat de un soi de visă de vie, unul dintre cele mai bune din lume, atenție, negru de drăgășani.
Un fermier își păcea fermă și terziunea întreodată, de unde aduci materialul?
Păi dintr-o pepinere de la Paris.
Domnul președint, domnul director de la Istris știe că am, cred că am disputat cu dumnea lui, inclusiv problema cu numele.
Și o iau pe rând.
Băi, cine a dat aprobarea pentru externalizarea acestui soi?
Nici până astăzi n-am găsit.
Nici până azi.
Ori noi, producțiile acestea, care sunt diamante, eu vă spun că sunt diamante, apropo, nu i-au în seamă că de-aștia am mai auzit cum m-a spus dumneavoastră cu cercetarea.
Vreau să revenim la adevăr.
Mai târziu vă spun eu, sigur.
Eu am mulți ani de cercetări, vreo 50 și am trecut prin multe.
Vreau să vă spun că dacă nu revenim, noi ne întâlnim degeaba.
Și azi am spus-o.
Degeaba, oameni buni.
Și știți bine cei care lucrați serios.
Nu ne putem juca aici cu speculații.
Nu.
Și nici cu vorbe.
Nu cred că sunt.
Domnul Andruș, vă rog frumos.
Luați microfonul și vorbiți.
SPEAKER 4
Aș vrea să semnalez două probleme care, din păcate... Aș vrea să semnalez două probleme care, din păcate... Domnul Stan, dacă-mi permiteți.
Cred că, din păcate, este o mare problemă că noi avem ceva cu noi.
Mă uit așa la o serie dintre dumneavoastră cu câtă setii vă aruncați la alți colegi care ar trebui să priviți lucrurile că fiecare dintre noastre reprezintă pe cineva.
E o mare problemă aici, cred eu.
În al doilea rând aș vrea să pun o întrebare, poate domnul președinte și dumneavoastră o luați în calcul.
Ce se va întâmpla cu transabilitatea din cele două, 1 și 2 GTA-ul ăsta?
cu produsele care vor poleniza și vor, spune, trece pe produsele convenționale.
Pentru că știm în România, dacă vreți o să vă dau și dovezele contrarii, sau în susținere nu contrarii, în care soia cu certificat produs în România a fost impurificat de o cultură modificată genetic.
Deci aici trebuie să luați în calcul, dacă... Nu râdis, domnul ministru, că vă dau dovezele.
Deci au fost luate în calcul și blocate câteva tiruri, inclusiv de la noi din zonă, în țară.
Domnul Andrus, haideți să... Păi, haideți, eu am pus o problemă, vă rog un răspuns, dacă se poate.
Domnul președinte, cu deosebit respect, eu cred că dumneavoastră, cei care sunteți din mediu academic, trebuie să luați că și înțelepciunea... Dar nici nu ai voie să faci plante modificate genetic, domnule.
Andru, nu știu cum s-a întâmplat la dumneavoastră.
Bun, GTA ăsta ce să înțelegem?
Că tot este o modificare, că nu este GMO.
Domnul Andru, vă rog frumos, și știți de ce spun.
Plantele modificate genetic în România sunt interzise.
Dacă dumneavoastră îmi spuneți mie că vă spune cineva că a zburat polenul de la acele modificare genetice care n-ai voie să le faci în România, nu ai voie să le interziți, e sub sancțiunea codului penal să faci așa ceva... Domnul ministru, sunt viem cazuri întâmplate în țară.
Deci domnul Andrus, eu am crezut până la asta un patriot adevărat.
Ce soiuri puneți dumneavoastră în momentul de văzut?
Eu nu cultiv soia.
Eu vă dau dovezi de la alții... Lăsați ce soia, lăsați soia, vorbeți de grâu.
Ce puneți?
Grâu în general românesc.
Am mers pe glos, am mers pe culturi românești.
După nouă ani nu o să mai puteți să puneți grâu românesc.
Subscriu că trebuie făcut acele clasice diferențiate de cele care vin cu aceste regulamente.
Asta am solicitat.
Modificare convențional să rămână soiul românesc și cine vrea să pună soia modificată genetic, aveți zootehnie.
Sunt de acord și eu sunt de acord și toată lumea e de acord să-și pună modificată genetic soia.
Să-ți permită legislația 0,9%, exact cât e. Mulțumesc.
Aș vrea să alegeți dumneavoastră între convențional și NGT, nu că să mai numească 1, 2, 3.
Convențional și NGT.
De ce nu steți de acord cu chestia asta?
Cum?
Cum adică?
Ce transabilitate?
Că m-ai înnebunit cu transabilitatea!
Ia, ia microfonul!
Ia, lasă-l!
Te rog frumos!
Ia, lasă-mi-l și mie pe domnul, să vedem ce prostii spune!
Deci... A, ce?
Se aude?
Da.
Acest regulament pentru NGT vorbește de trasabilitate prin înscrierea acelor soiuri în anumite registre naționale și europene și prin trasabilitate pentru acea sămânță.
Bun, mulțumesc frumos.
Glosa, unde o treci?
Glosa este înconvențional.
Unde?
Unde o treci?
Glosa nu are nicio trasabilitate.
Bă, bă, n-are nicio transabilitate suplimentară prin acești regulamentari!
Are orice produs român convențional, are transabilitate până la final!
Ce aveți?
Tu ce vorbești acolo?
Tu acolo n-ai ce vorbești, de ce vorbim?
Păi eu am spus, dacă erai atent în propunerea pe care eu am pus o comisie, am solicitat transabilitate pe tot lanțul.
Domnul Ministru, ce înseamnă transabilitatea din punctul meu de vedere?
SPEAKER 2
Ce înseamnă?
SPEAKER 4
Ce presupune?
Ce presupune transabilitatea din punctul meu de vedere?
Analize, buletine, când vin ceva... Și ce analize aveți nevoie dumneavoastră?
Dacă spuneți până la finalul lanțului, dumneavoastră faceți analize în câmp, la Glosa, după ce o recoltați?
Că ați spus că are trasabilitate.
Dar acolo faci tu analize la Glosa când recoltezi?
Asta faci tu agricultură?
S-ar putea să ne dăm seama ce nu se înțelege.
Și cât că n-ai vândut un buc.
E perfect, am progresat.
Dar la NGT1, dumneavoastră spuneți că ne puneți să facem analizele.
Lasă-mă, te rog, să termin propoziția.
Am ajungem la un consens.
Spuneți că la... Uitați, avem un expert aici.
Nu, dar nu ai... Dar nu aș ști de transabilitate.
Ești depășit total de situație.
Încerc scuze că-ți o spun.
Eu am solicitat transabilitate totală până la cumpărător.
Cu etichetare, cu tot ce trebuie.
Prin la la consumator, inclusiv.
SPEAKER 3
Poți să...
SPEAKER 4
Dragul meu, și eu sunt economist, dar înainte să vorbesc, întrebă domnul președinte, întrebă domnul academician, mă duc și-i întreb.
Dar să vii tu ca jurist și să-mi spui ceea ce înseamnă transabilitate, înseamnă, îmi cer scuze, tu discuzi cu mine și toată lumea o agiți aici pe un regulament.
Care vorbind și tu, tu nu știi ceea ce înseamnă transabilitate.
Dacă nu vii în calitate de fermier și dacă tu nu susțini fermierii convențional cu semințele lor, păi despre ce vorbim?
Dacă tu mă întrebi pe mine de transabilitate... ... și convențional și să le cultivăm liber, fără transabilitate,
Dar nu există în România așa ceva, nu există niciodată în lume.
Trebuie să ai transabilitate.
Etichetare pentru că să știi ce consumă.
Pentru că copiii tăi trebuie să știe ce consumă.
Trebuie să ai, bă, etichetare.
Este sănătos și nu are nevoie de analizi deprimentare și nu pot fi detecțați.
SPEAKER 1
EFSA nu îți oferă, în regulament nu se mai oferă niciun fel de garanții.
SPEAKER 4
Vă rog frumos, vorbiți și cu domnul.
Dacă îmi permite și mie să vorbesc și sper ca de data aceasta să nu mai fiu întrerupt.
Ideea este că trebuie să înțelegem că România ne supune unor reguli europene.
În nicio țară membra Uniunii Europene nu se cultivă niciun soi, niciun hibrid fără ca acesta să fie înscris în cel puțin
într-un catalog național și automat în catalogul comun.
Bun.
Noi ați reveniți acum și cereți niște condiții speciale.
Nu se poate.
Trebuie să fie supus acelorași reguli.
Ascultați-mă puțin ca să vă explic această trastabilitate care încearcă domnul ministru să vă explice sub diferite forme și tot nu înțelegeți.
Da?
Atât de bun este argumentul încât dacă îl înțelegeam de la început eram de mult plecași și înțeleși.
Da?
Domnul Ministru, încearcă să rezolvem mult mai multe probleme și îmi permiți să vorbesc juridic și științific, pentru că sunt de 17 ani aici, conduc de 10 ani această instituție, sunt jurist, iar Ministerul Agriculturii vă spun că are foarte bun jurist și foarte mulți experți și își permite să fac amendamente foarte bune.
Și mă deranjează atitudinea dumneavoastră și faptul că nu reușesc să vă fac să înțelegeți de fapt că rolul prioritar al nostru ar trebui să apărăm patrimoniu genetic.
Domnul ministru încearcă să facă un echilibru destul de bun între fermieri, între economie și siguranță alimentară și între ceea ce cereți noastră.
Nu înțelegem de ce vă deranjează atât de mult să se meargă în paralel și sub aceleași reguli.
De ce niște soiuri noi
da, obținute cu o genetică, cu tehnologii noi, să fie diferite.
Ce se întâmplă cu aceste soiuri vechi, da, conservate, care le menținem de atât de mult timp și care stațiunile, nu numai stațiunile, vorbesc și de persoane fizice și juridice de drept privat.
se chinuiesc să le mențină, plătesc niște taxe impuse de Uniunea Europeană.
Da?
Bun.
Ce implică această trasabilitate?
Presupune ca un soi nou creat să vină să fie testat într-o țară membra Uniunii Europene, iar pe de altă parte, ceea ce cer fermierii, ca aceste soiuri să fie verificate, dacă sunt pretabile, din punct de vedere al condițiilor de climă și sol, în țara în care urmează să fie comercializată.
Bun.
Dacă dumneavoastră nu vezi că aceste soiuri
Ascultaţi-mă puţin, să fie supuse trasabilităţii, cum spuneţi că vreţi să fie?
Păi trasabilitatea asta înseamnă... Bun, ascultaţi-mă puţin... Ascultaţi-mă puţin... Ascultaţi-mă puţin... După ce se obţine... Ascultaţi-mă puţin... Numai puţin... Numai puţin... Numai puţin...
După ce se obține acest certificat de înregistrare, sunteți liberi să multiplicați
Da?
Acel hibrid, soi și ofila, să-l multiplicați și să-l comercializați.
De asemenea, puteți să-l comercializați de când se află în testare.
Într-o anumită cantitate limitată, într-adevăr.
Bun.
Mai departe.
Noastră, ca să puteți să comercializați, nu este normal să aveți o etichetă.
Nu este normal să aveți o transparență.
Ca fermierul să aibă o etichetă.
Să știe ce comercializează, ce cumpără, ce cumpără.
Pe de altă parte, avem legea 255 pe 1998.
care domnul președinte Tabără a conceput-o și a lucrat atât de bine la ea, încât să apere interesele, nu ale noastre, ale instituțiilor, nu, ale dumneavoastră.
Da?
Bun.
Acum veniți și cereți un brevet special.
Nu se poate.
Trebuie să fie supus acelorași reguli, iar acest brevet vă dă dreptul la o redevență, însă nu putem să îngrădim cercetarea, nu putem îngrădi cercetarea să folosească hibrizi.
Deci oameni buni, haideți să vă explic.
N-ați explicat, trebuia să înțelegeți până acum.
Vă poate explica și domnul ministru că încerc să vă spun același lucru, da?
Dar încerc să vă explic, dar nu în felul dumneavoastră.
Încerc să vă explic după lege.
Domnul Popescu, stați un pic.
Mă, oameni buni.
Haideți să ne mai înțelegem încă o dată.
Ia ziceți, doamnă.
Maria, cum păcă la tine e un sac de brozu?
Da.
O obligație a sacului ai închidă AGD?
Da.
El, el seamănă sacul ăla de brozu?
Așa.
SPEAKER 2
Asta e o întrebare.
De fapt asta e o întrebare.
SPEAKER 4
Dar nu este normal să știți indicii calitativi al acelei semințe?
Nu este normal să fie o diferență din moment ce este diferență între denumirea seminței.
Nu este normal să avem diferiți indicii calitativi.
Poate avantajul dumneavoastră este să vindeți.
Ascultați-mă și pe mine două secunde.
Deci oameni buni.
Oameni buni.
SPEAKER 2
Dacă nu reglementează altfel... Ne obligă mari traitări să scriem la șoia șoia obținută din nori...
SPEAKER 4
Doamne, haideți să vă explic... Nina, haideți să... Stai un pic.
Măi, oameni buni, ascultați-mă și pe mine dacă... Încă o dată vă citesc ceea ce am solicitat, punctele de vedere ale României și discuțiile pe care le-am avut, către comisie.
Și am solicitat așa...
Separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT1.
O măsură.
Măsura de coexistență.
Am cerut asta.
Și analize de laboratori pentru identificarea NGT1.
3.
Trasabilitatea și etichetarea acestora până la capătul lanțului alimentar.
Pentru că eu îmi doresc ca și copiii mei, când se uită pe etichetă și cumpără mălai, ca mama lor să le facă mămăligă, să știe din ce produse sunt făcute.
Că sunt convențional, că sunt cu modificare genunchi.
3.
Mă las să vorbesc să spun ce am solicitat.
Îmi pare rău, dacă dumneavoastră... Dumneavoastră?
Normal că e etichetare și e transabilitate.
Păi nu... Dom'le, tu ascultați-mă un pic.
Ce vrei să spuneți, maestră?
Normal că se vede că... Dom'le, tu nu înțelegi.
Lăsați-l... Dom' Popescu.
Dom' Popescu, lăsați-l un pic că nu înțelege.
Dom'le, dumneata, dacă vrei să te duci să imporți
Dacă nu atragi imporți din Ucraina cereale, te duci la autoritatea sanitar-veterinară și sprege certificarea și trasabilitatea pe lanți?
Domnul Ministru, discutând o situație de război, discutând de reguli... Știți ce am mai spus?
Știți ce ați mai spus?
Dom'le, dom'le, dumneata, viți să-ți bagi joc aici sau vreți?
Bun.
Haideți să-mi chemă asociațiile, vreau fiecare asociație.
Bun.
Imediat.
Nu imediat și vă dau cum.
Bun.
Nu mai stăm pentru nimic.
Asociațiile reprezentative.
Bun, în numele alianței susțineți interzicerea patentării planterole NGT obținute prin metode care ar fi putut avea loc și în natură, separarea completa a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT1, măsuri de ecoexistență și analize de laboratori pentru identificare NGT1,
Asigurarea acceptării echivalării NGT1 de către statele tărți europene vechi partenere de export țării noastre de către Uniunea Europeană și trei, trasabilitatea și etichetarea acestora până la capătul lanțului alimentar.
Cine este pentru aceste... Ok, haideți, doamna, vă rog, doamne.
SPEAKER 2
Am explicat și mai explic o dată.
Pentru NGT1 considerăm că brevetul de soi și de hibrid este suficient pentru a apăra drepturile intelectuale ale creatorului.
Nu patentare de procedee și de caracteristici de plante vezi rezistență la X boală, toleranță la X boală, o patentăm pe NGT1.
Nu dorim patentare de caracteristici de plante pe care le descoperi si le face si natura, doar intr-un timp mai lung si laboratorul le accelereaza.
De la NGT2 in sus este altceva.
Acolo poate sa fie si patentare de...
Dorim coexistență cu convenționalul
Deci, dacă doreați, puteați să mergeți cum s-a mers și pe Clearfield și să fie asimilat, adică să fie avut, rămâneam în continuare cu convențional și în GT2, atât!
Deci, nu face regulamentul ăsta, vă rog frumos, ne-a citit doamna Aniela Radu, deci ne-a citit doamna Aniela Radu, ne-a citit doamna Aniela Radu din regulament.
Haideți să schimbăm definițiile acelea juridice și atunci să ne asigurăm că la export nu va...
Fii NGT1!
Eu nu am spus să schimbăm, eu am spus... Deci, nu mai puțin!
Deci, nu mai puțin, vă rog!
Nu mai puțin!
Deci, nu mai puțin!
Trebuie... Doamna Ina... Nu, haide-s să vorbim!
SPEAKER 1
Haide-s, vă rog frumos, haide-s să vorbim!
SPEAKER 4
Definirea convenționalului... Eu astăzi seară m-am lămurit de anumite chestii!
SPEAKER 2
Acum trebuie să ne asigurăm, trebuie să ne asigurăm de echivalarea piețelor.
Nu putem risca.
Deci nu putem risca.
Eu, din grupul acela de WhatsApp, unde doamna Aniela ne punea la dispoziție toate documentele și toate discuțiile cu celelalte instituții, am luat la cunoștință că a existat o dezbatere cu
ComTrade, deci Comisia pentru Comerci de nivelul Uniunii Europene și nu ne-a dat un răspuns clar dacă piețele terțe acceptă sau nu, fără echivalarea asta de care noi discutam, că o dorim înainte.
Deci sunt foarte multe semne de întrebare.
SPEAKER 1
Nu, deci noi întrebam despre piețele noastre terțe și ei răspundeau despre Brazilia și Argentina.
SPEAKER 2
Nu putem merge pe repede înainte la acest dosar extrem de greu, care ne hotărește soarta noastră de acum înainte.
Chiar nu vrem costuri suplimentare în fermă, nu vrem monopol la nivelul semințelor, nu vrem să ne pierdem
Încercați să ne impuneți propriile dumneavoastre
Suntem aici în sală, atâtea organizații.
Nu am ajuns de exemplu să discutăm, mi-ar fi făcut plăcere să discutăm, să ne lămurim cu toții, hotărârea Senatului.
Deci hotărârea Senatului, a statului român, unde acolo, acolo înglobează punctele de vedere ale Ministerului Sănătății, Economiei, Agenției Naționale de Protecție a Consumatorului, pentru că și aceste instituții, la rândul lor, au alt cadru legal pe cadru de să-l...
După care, aș fi vrut să discutăm și despre poziția Comitetului Tehnic privind ameliorarea al Franței, expusă în noiembrie 2020 în documentul cu mine.
Eu cred că Franța a votat pentru acest regulament.
Eu am urmărit cu mare atenție Consiliul Agrifici din 11 decembrie.
Nu înseamnă că n-au ridicat semne de întrebare, dar au votat pentru, mergând pe ideea că observațiile vor fi preluate în draft ulterior, în actele delegate și așa mai departe.
Noi nu trebuie să trecem de acest regulament cu lacune,
Mergând pe ideea ca actele delegate să dăm atâta putere Comisiei Europene, care nu răspunde sub niciun fel în fața societății civile, pentru că ea nu e astea aleasă prin vot, să ne reglementeze ulterior destinul.
Sincer acum, cred că această întâlnire de astăzi ar fi trebuit să aibă loc între noi, asociațiile profesionale cu industria semințelor, să ne fi povestit despre brevete, ce înseamnă, cum se schimbă,
Cum ne dau garanții?
Care sunt garanțiile că nu se va crea un monopol?
Că nu ne vom trezi că brevetăm toate particularitățile pe germoplazma noastră autohtonă, să nu mai putem folosi ulterior, pentru că ne vom lovi de brevete.
Deci, dacă brevetăm NGT1, dacă brevetăm și caracteristicile de plantă dincolo de soi, da, prin brevetul de soi,
Vom îngusta extraordinar de mult baza genetică pentru ameliorarea convențională.
Deci, aceste aspecte nu le susținem noi.
Noi le-am înțeles la nivelul Apar, le-am discutat la nivelul Alianței, cu toate organizațiile.
Am discutat cu specialiști, cu amelioratori, cu oameni care se pricep și la ameliorare.
Da, deci specialiști practicieni, deci practicieni, profesori universitari în genetică, noi nu discutăm aici partea de știință, numai puțin, noi discutăm partea legală.
Da, partea legală, partea legală, deci încă o dată, deci, deci încă o dată, încă o dată, încă o dată.
Comisia, nu da, Comisia Europeană, Comisia Europeană, Comisia Europeană ne-a spus că ne va pune pe masă un studiu, un studiu cu privire la brevete și la modul cum va impacta acest regulament.
De-abia din 2026, nu merge, deci nu merge.
Deci nu există acel studiu.
S-a făcut apel la el în Consiliul Agrifici.
Ce Dumnezeu!
Au ridicat țările această problemă.
Au spus că studiul va fi gata în 2026.
Se vor strădui poate la finalul anului 2025.
Așa, tot felul de studii puteți veni.
Parțiale.
Deci, încă o dată...
Alianța pentru Agricultură și Cooperare deci nu dorește brevetare pe NGT1 dincolo de brevetul de soi.
Deci nu brevetăm caracteristici de plantă sub nicio formă.
Nu prevetăm, pentru că asta înseamnă monopol.
Asta înseamnă monopol.
Vrem coexistență, definit foarte clar, între convențional și NGT-uri.
În opinia noastră de la NGT2 în sus, câtă vreme
Deci câtă vreme coexistență să nu am în regulament exact ce-mi definește acolo să plece la export cu etichetă de plante, rezultate din... Acolo, pe definițiile acelea citite de doamna Anielă, acolo sunt problemele, acolo trebuie să le adăugăm.
Deci sunt clare... Da.
Da.
Companie, de asta vă mulțumim la ziua asta, nu vei lua caștea.
SPEAKER 4
Mie îmi plac să știți, n-am nimic împotrivă, deci n-am... Dar asta nu înseamnă... Poate să ia un sort de gânduri, NGT, și să dezvolte mai departe pe acel organism, să dezvolte mai departe și să-l amelioreze în România.
SPEAKER 2
Care este rostul întrebării dumneavoastră cu privire la discuția pe care o avem acum?
Ca să înțeleg.
Așa, așa, așa... Dom'le, dom'le Kim, încă o dată!
Ne-am abătut de la obiectivul pentru care ne-am întâlnit, sincer.
Deci, eu am explicat... Ia loc!
SPEAKER 4
Te rog frumos, nu vă mai ridicați în picioare!
Auziți?
Doamne, stați un pic!
Ești... Doamne, tu ești sindicalist sau ești fermier?
Stai jos și spun eu ce e de făcut!
Cum?
Vă spun eu ce e de făcut!
Stai jos odată!
Ca să putem să discutăm!
Dacă vrem civilizații, mă dacă vă nu vă e rușine că suntem într-o sală a Academiei să ne cer... să vă ridicați în picioare, să opriți președintele Academiei, să opriți pe toată lumea, că vi se pare că așa trebuie lucrat în România.
Nu, domne, stați un pic să vă spun.
Deci deocamdată acest regulament a fost respins.
Domne, cât... Nina, lasă-mă un pic.
Mă iertați, mă iertați.
Deci acest regulament a fost respins.
Discuțiile vor continua.
În ianuarie vom relua aceste discuții.
Dar vă spun, așa cum am făcut la sur, până care a respins în votul în Parlamentul European pentru a reduce nivelul de pesticide în România, n-o să accept niciodată.
Chiar dacă APPR-ul, și vă spun aici și eu sunt public,
Voi insista la toate statele pentru că ministru Barbu a fost în Parlamentul European și a discutat cu europarlamentari pentru a reîntoarce regulamentul ZUR
Astfel încât românii și fermierii românii de la 0,7 grame de pesticide care le folosesc față de alte state pe care dumneavoastră le suțineți și vă spun clar care state sunt că nu mi-e frică și am responsabilitatea să spun care folosesc 2,2 kg de substanță, eu am fost în Parlament
Eu am fost în Parlament și am întors.
Nu!
Că cei care îi susțineți dumneavoastră și sunteți, că asta am solicitat, că în agricultura românească să nu se facă politică, pentru că voi care i-ați susținit și care îi susțineți și NGT-urile, sunt aceiași oameni care în Parlamentul României au solicitat reducerea de pesticide a fermierilor români.
Lucrul acesta eu nu o să-l accept, iar eu, cât voi fi Ministrul al Agriculturii, voi întoarce orice regulament care e împotriva fermierilor români.
Încheiem astăzi, această discuție.
Te rog frumos să mă asculti și să ai bunul simț.
Încheiăm această discuție, reluăm discuțiile de în ianuarie.
Dosarul deocamdată cu 70% a căzut în AgriFish, în Consiliul de Ministrii, va merge la președinția Belgei.
Deocamdată președinția Belgei a spus foarte clar și ministrul belgean a spus foarte clar că trebuie să analizăm foarte clar ceea ce se întâmplă cu noile tehnici genomice.
Pentru că nici pe agenda Belgiei încă acest dosar nu e prioritar.
Nu se sucește pentru că am avut discuții, am avut discuții cu omologul meu care este pus, ministru, este un om responsabil la 72 de ani și care a spus că va susține același punct de vedere de separare a convenționalului DNTG în agrifișul din ianuarie.
Dar vă spun un singur lucru.
Nu va fi pe agenda în ianuarie, avem tot timpul să discutăm,
Avem Academia lângă noi, iar decizia și fermierii, dar decizia să știți, nu ea nimeni, decât fermierii și Academia.
Ca să știți, chiar dacă nu respectați Academia, eu vă spun, decizia alu domnul Tabără, voi ține cont de ea, iar eu nu voi
Nu voi accepta niciodată ca NTG 1 să fie patentat.
Asta, sub nicio formă.
E al treilea dialog în care vă chem, dar vreau să vă spun ceva, domnul vicepreședinte.
Steți vicepreședinte, da?
La următoarea întâlnire vă rog frumos să aduceți oameni respectabili.
oameni care să respecte Academia, oameni care nu să se ridice în sală să urle că noi nu suntem aici într-o junglă.
Noi suntem în... Pentru lucrul acesta l-am făcut aici.
Că vreți să vă spun ceva?
Dacă erați la Ministerul Agriculturii, vă supărăsea de mult sala.
Nu mi-am permis, este sala Domnului Președinte și vă rog frumos să respectăm pe de o parte această instituție, pe de altă parte să respectăm fermierii români și vă mai spun ceva.
Vreau ca APPR-ul
să strângă toți fermierii și pe NGT1 voi veni în fața lor să discu cu ei.
Eu, ca Ministru al Agricultorii, vreau Asociația APR să aducă toți fermierii.
Voi pune la dispoziție orice sală mare care să mi-i aduceți și o să le arăt pe tablă ceea ce înseamnă NGT1, ceea ce înseamnă convențional.
Aștept solicitarea APR pe toți membrii să-i întâlniți, să mi-i aduceți, să am o discuție cu fiecare fermier în parte, pentru că nu pot să accept și nu pot
Să am un dialog cu niște persoane care să ridică, urlă, aruncă cu hârtii și jignește Academia Română.
Încerc scuze!
Dezbatere NGT – Marți, 19 decembrie 2023