Bună ziua, dragi iubitori de agricultură, comercianți, antreprenori și jurnaliști! Să ne pregătim pentru o zi de râs, gândit și inspirație cu ultimele știri din sectorul agricol. Și să începem cu o veste bună pentru fermierii din Călărași și Ialomița. Aparent, Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că vor putea iriga terenurile în următoarele 48 de ore. În sfârșit, o veste bună pentru zona Călărași! Cu atâta apă, sper că Marius Gabriel Popescu, fermierul care cultivă pătlagină, va avea o producție excelentă anul acesta. Pătlagina, apropo, e ca un bărbat matur – are nevoie de multă apă și nu rezistă la secetă. Dar tot ca un bărbat matur, nu are mulți dăunători.
Între timp, nu totul e roz în UE. Un recent raport al autorităților UE a identificat carnea de pui importată din Ucraina ca sursă a unui focar de Salmonella. Mă gândesc că puii ucraineni sunt ca politicienii – nimeni nu știe exact de unde vin și ce aduc cu ei.
Și în timp ce ne place să ne plângem de vremea capricioasă, avem vești bune de la Directorul Agenției Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu. Se pare că vremea se va răci și vor începe ploile la sfârșitul acestei săptămâni. Să sperăm că nu va fi la fel de confuză ca politica noastră agrară.
Dar să nu uităm că în agricultură, orice acțiune are un efect. Mai mulți apicultori din județul Satu Mare au suferit pierderi semnificative din cauza tratamentelor aplicate la culturile de rapiță de către fermieri. Se pare că albinele sunt ca studenții – nici ele nu rezistă la tratamentul aplicat de sistem.
În altă ordine de idei, fermierii din Bod, județul Brașov, au protestat în fața primăriei, aducând vacile să pască în semn de nemulțumire. Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la protest, prima imagine care îmi vine în minte nu e cu vaci păscând în fața primăriei. Și uite așa, dragii mei, se schimbă și paradigmele protestelor în România.
În altă parte, usturoiul românesc, provenit din soiuri locale, a fost refuzat de marile rețele de retail din cauza dimensiunii mici. Morala? Mărimea contează, chiar și în agricultură.
Și înainte de a încheia, trebuie să aducem în discuție un subiect serios: deșertificarea. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, ne avertizează că România pierde anual 1000 ha de teren arabil din cauza deșertificării. În acest ritm, în câțiva ani vom avea mai puțin teren agricol decât Monaco. Dar nu vă faceți griji, avem o soluție: împădurirea. Pentru că, știm cu toții, nimic nu rezolvă problema deșertificării mai bine decât plantarea de copaci în deșert.
În concluzie, dragi prieteni, vă lăsăm cu această gândire: în agricultură, ca și în viață, este esențial să învățăm să ne adaptăm, să fim rezilienți și să găsim soluții la provocările cu care ne confruntăm. Și dacă totul eșuează, ne putem măcar bucura de o porție bună de umor și ironie. Până data viitoare, rămâneți cu bine și nu uitați să zâmbiți!
AGENDA PRESEI AGRO DIN ROMANIA 09.04.2024
- Fermierul Dan Hurduc, din județul Vaslui, demonstrează că se poate face profit în agricultură chiar și cu producții mai reduse, în contextul prețurilor scăzute la cereale. Hurduc aplică principiul factorului limitativ și investește cu cumpătare în tehnologie, având o producție medie de 4 tone/hectar la grâu și porumb. În peste 20 de ani de activitate, nu a înregistrat pierderi.
- Un proiect major este în curs de dezvoltare în județul Olt, cu scopul de a schimba oieritul din România. Antreprenorul Cristian Mercioniu plănuiește să construiască cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa, care ar putea fi inaugurată în cursul anului viitor. Fabrica va procesa aproximativ 25.000 de tone de lână anual, fără a produce reziduuri, transformând fiecare gram de lână colectată în produs finit.
- Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a informat fermierii despre schemele de mediu și climă pentru care pot solicita sprijin compensatoriu în 2024. Implementarea Planului Strategic PAC 2023-2027 a început anul trecut, dar angajamentele din PNDR 2014-2020 continuă până la finalizarea perioadei de programare. În campania 2024, nu vor putea fi deschise angajamente noi în cadrul M.10 și M.11, dar continuă să se desfășoare angajamentele asumate anterior anului 2024.
- Tratamentele aplicate culturilor de rapiță în comuna sătmăreană Beltiug au dus la moartea a sute de familii de albine, cu încălcarea procedurilor legale de înștiințare. Apicultorii solicită despăgubiri pentru pierderile suferite și așteaptă ca întreg efectivul de stupi să fie afectat în scurt timp. Prefectul Radu Roca a dispus verificări de specialitate și identificarea fermierilor vinovați.
- Ministrul Mediului, Mircea Fechet, avertizează că România pierde anual 1000 ha de teren arabil din cauza deșertificării din sudul țării. Acesta a comparat situația cu cea din Grecia, avertizând că România ar putea avea un climat arid în 20 de ani dacă nu se acționează rapid. Soluția propusă este împădurirea rapidă a zonelor afectate.
- Fermierii se tem că nu vor putea beneficia de subvenții APIA în 2024, deoarece perioada de depunere a cererilor de plată este mai scurtă cu o lună. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură îi îndeamnă pe fermieri să nu aștepte până în ultimul moment pentru a depune documentele necesare. Directorul APIA Bihor, Ioan Sorin Roman, estimează că numărul cererilor pentru subvenții APIA în 2024 ar putea fi mai mic, dar nu din cauza scurtării campaniei de depunere.
- Ionuț Rădoi, un tânăr fermier din Braniștea, Mehedinți, își exprimă dorința de a vedea mai multe ferme de familie în agricultura românească, în locul fermelor mari care sufocă fermierii mici prin creșterea prețurilor arendei. Rădoi și soția sa lucrează 100 de hectare de teren arabil și își doresc să ajungă la 200 de hectare, o suprafață optimă pentru o fermă de familie. În plus, fermierul propune înființarea unei cooperative agricole pentru a negocia prețuri mai bune la cumpărarea de inputuri și la vânzarea produselor.
- Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, afirmă că aproximativ 245.000 de ferme de familie din România sunt în faliment din cauza politicii la nivel european și național. Vasile subliniază că nu se poate face un plan de afaceri pe o perioadă mai mare de doi ani din cauza profitului foarte mic obținut și a incertitudinii fiscale. Fermierul brăilean Ștefan Gheorghiță avertizează că mulți fermieri nu își dau seama că sunt deja în faliment din cauza costurilor extrem de mari de înființare a culturilor și a creditelor cu dobânzi din ce în ce mai mari.
- Fermierii din vestul țării se confruntă cu seceta și așteaptă cu nerăbdare precipitațiile. Ionel Stan, un fermier din Checea, Timiș, a înființat culturile de păioase și rapiță pe 200 de hectare și este mulțumit de rezultate. El a observat că rapița este înflorită în proporție de 80% și preconizează că va recolta la 1 iunie. De asemenea, Stan a organizat semănatul de soia și floarea soarelui cu două semănători în tandem și a constatat că 30-40% din cultura de porumb a ieșit deja din pământ. În plus, fermierul a amenajat loturi demo pentru testarea noii genetici de porumb.
- Decizia UE de a suspenda taxele de import pentru cerealele din Ucraina și de a stabili cote pentru exporturile ucrainene de produse agroalimentare către statele membre ale UE a fost confirmată pe 8 aprilie. Suspendarea va dura până la 5 iunie 2025, iar UE va consolida protecția produselor agricole sensibile prin consolidarea mecanismelor de salvgardare automate. Aceste măsuri comerciale autonome permit Ucrainei să continue să genereze venituri proprii din fluxurile comerciale cu UE, contribuind la susținerea economiei sale.
- Regulamentul care va aplica aceste măsuri se va aplica de la 6 iunie 2024 până la 5 iunie 2025 și se referă la continuarea suspendării tuturor taxelor vamale și contingentelor restante în temeiul Acordului de asociere UE-Ucraina. Regulamentul va include două mecanisme de salvgardare pentru a proteja piața UE, inclusiv un mecanism automat care va obliga Comisia să reintroducă contingente tarifare dacă importurile de anumite produse depășesc media aritmetică a cantităților importate în a doua jumătate a anului 2021, 2022 și 2023.
- În Anglia, vânzările de terenuri agricole au crescut cu 6% în primul trimestru al anului 2024 comparativ cu același trimestru al anului 2023, cu 7.400 de acri vânduți în mod public. Agenția imobiliară Strutt & Parker prevede că oferta va crește în 2024, cu mai mulți fermieri alegând să se pensioneze sau să vândă terenurile pentru a plăti datoriile. Prețurile terenurilor agricole au atins niveluri record în 2023, cu un preț mediu de 11.200 lire sterline/acru, care a crescut cu 3% față de nivelurile din 2022 și cu 22% față de media ultimilor cinci ani.
- Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că fermierii din Călărași și Ialomița vor putea iriga terenurile în următoarele 48 de ore, după finalizarea reabilitării amenajării de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare. Aceasta va furniza apă pentru aproximativ 40.000 de hectare din cele două județe. De asemenea, Barbu a declarat că până în 2027, 2,2 milioane de hectare vor fi reabilitate integral.
- Fermierul Marius Gabriel Popescu, din Călărași, a dezvoltat o afacere profitabilă cultivând pătlagină, o plantă medicinală folosită în produse farmaceutice. Popescu, care cultivă pătlagină din 2016, lucrează cu Dacia Plant și vinde planta uscată cu 7-8 lei/kg. El a menționat că pătlagina are nevoie de multă apă și nu rezistă la secetă, dar nu are mulți dăunători.
- Un raport recent al autorităților UE a identificat carnea de pui importată din Ucraina ca sursă a unui focar de Salmonella care a provocat 300 de cazuri în UE și Regatul Unit, dintre care unul a dus la deces. Produsele semi-preparate și carnea proaspătă de pui au fost identificate ca surse probabile de infecție. Deși măsurile de control au fost implementate, cazurile au continuat să apară, sugerând existența unor surse nedetectate de infecție.
- Directorul Agenției Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a anunțat că vremea se va răci și vor începe ploile la sfârșitul acestei săptămâni. Temperaturile vor rămâne ridicate, peste normalul perioadei, până vineri, urmând ca de vineri seara să scadă și să înceapă precipitațiile, cu valori de peste 15 l/metru pătrat.
- Mai mulți apicultori din județul Satu Mare au suferit pierderi semnificative din cauza tratamentelor aplicate la culturile de rapiță de către fermieri, fără a respecta procedurile legale de înștiințare. Pierderile au fost de peste 50% în primele două zile, urmând ca întregul efectiv să fie compromis în scurt timp.
- Apicultorii au solicitat despăgubiri pentru pierderile suferite și pedepsirea vinovaților. Prefectul Radu Roca a dispus instituțiilor abilitate efectuarea de verificări de specialitate, identificarea fermierilor vinovați, aplicarea măsurilor legale și identificarea căilor pentru ca apicultorii să fie despăgubiți în cel mai scurt timp.
- Asociația Forța Fermierilor (AFF) a propus Ministerului Agriculturii și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale o serie de modificări la Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole. Propunerile includ reducerea perioadei minime pentru terenul aflat în exploatare de la 10 la 5 ani, eliminarea favorizării la finanțare a beneficiarilor cu vârsta sub 40 de ani, și punctarea suplimentară pentru formele asociative mici. De asemenea, AFF sugerează modificarea criteriilor de evaluare pentru achiziția de utilaje și reducerea pragului de maturitate al întreprinderii pentru punctare.
- Fermierii din Bod, județul Brașov, au protestat în fața primăriei, aducând vacile să pască în semn de nemulțumire față de decizia primarului de a le aloca prea puține hectare pentru pășunat și la distanțe mari de fermele lor. Fermierii au declarat că vor protesta în fiecare zi până când revendicările lor vor fi satisfăcute. Primarul Sergiu Arsene a răspuns că a respectat legea, repartizând terenul pentru pășunat fermierilor mai mici în primul rând, iar restul terenului crescătorilor care au mai multe animale.
- Usturoiul românesc, provenit din soiuri locale, a fost refuzat de marile rețele de retail din cauza dimensiunii mici. Fermierul Ion Olteanu, care a cultivat aproape 100 de hectare de usturoi, a fost dezamăgit de refuzul retailerilor, deși usturoiul avea o calitate excepțională. Olteanu a redus drastic suprafața cultivată cu usturoi, dar continuă să cultive ceapă, unde nu a întâmpinat aceleași probleme.
- Prima fermă de lalele din România, cu soiuri olandeze, și-a deschis porțile pentru vizitatori. Ferma include 600 de specii de lalele cultivate pe o suprafață de 3 hectare. Plantația poate fi vizitată zilnic, iar vizitatorii pot culege propriile flori pentru a-și crea buchete. Expoziția este deschisă până pe 12 mai.
- Fermierul Ion Olteanu a declarat că a trebuit să întoarcă 2.500 de hectare cu rapiță din cauza secetei de la sfârșitul anului trecut. Suprafețele inițial alocate culturii cu rapiță sunt acum semănate cu porumb și floarea-soarelui, folosind tehnologia no-till. Pierderile la cultura de rapiță sunt semnificative în mai multe județe din sudul țării, inclusiv în județul Olt.
Stream LIVE:
Fermierii spun de multe ori ca traderii de materii prime agricole profita de pe urma muncii lor. Poate ca este adevarat, poate ca nu. Conteaza mai putin. Ce conteaza este ca orice investitor este la un click distanta de a putea beneficia de pe urma profiturilor facute din comertul si procesarea de materii prime agricole la nivel global.
Astazi vorbim despre unul dintre cei mai mari comercianti si procesatori de produse alimentare de baza la nivel global.
Bunge, o companie cu o istorie de peste 200 de ani, reprezinta "B-ul" din asa-numitul club ABCD al celor mai mari traderi de produse agricole la nivel mondial.
Bunge are operatiuni si in Romania, iar in prezent are in derulare o fuziune cu Viterra, miscare ce va da nastere unui colos agro-industrial cu amprenta globala.
Agenda piețelor de mărfuri 09.04.2024
PETROL | AGRICULTURA | METALE | CARBON SI ENERGIE | MARFĂ USCATĂ
Mexic va reduce exporturile de țiței cu cel puțin 330.000 bpd în mai, spun sursele
Compania energetică de stat a Mexicului, Pemex, plănuiește să reducă exporturile de țiței cu cel puțin 330.000 de barili pe zi (bpd) în mai, lăsând clienții din Statele Unite, Europa și Asia cu o treime mai puțină aprovizionare, au spus două surse. Planul urmează retragerii a 436.000 bpd de țiței Maya, Istmus și Olmeca în această lună, comandate de Pemex braței sale de tranzacționare PMI Comercio Internacional, deoarece trebuie să furnizeze mai mult rafinăriilor sale interne, deoarece vizează autosuficiența energetică.
În ciuda țițeiului de 90 de dolari, producția de petrol din SUA a fost plafonată de prețurile slabe ale gazelor naturale
Prețurile țițeiului din SUA au urcat săptămâna trecută la cele mai ridicate din acest an, dar o piață slabă a gazelor naturale, costurile mai abrupte și concentrarea pe randamentul acționarilor față de producția nouă îi împiedică pe foratorii de șist de creșteri mari ale producției în principalul producător de petrol și gaze din lume. Saptamana trecuta, indicele de referinta global al petrolului Brent s-a tranzactionat peste 91 de dolari pe baril, in timp ce in SUA, contractele futures West Texas Intermediate (WTI) au fost de peste 86 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din octombrie
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to AgroBrane to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.